Vulpescu: Opera și personalitatea lui Călinescu sunt încă prezente în actualitatea culturală românească

„Comemorând 50 de ani de la plecarea dintre noi a lui George Călinescu, noi consemnăm, de fapt, un paradox. Deși plecat dintre noi, Călinescu este în continuare o prezență permanentă. Ne lipsește, desigur, omul de zi cu zi: complex, șarmant câteodată, mizantrop și retractil alteori, imprevizibil cel mai adesea. Dar criticul și pedagogul literar național sunt în continuare prezenți, mai mult chiar decât unii protagoniști, vocali, însă nu foarte convingători, ai momentului”, a spus Vulpescu, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii.

Ministrul Culturii a evocat „straniile adversități care au însoțit existența marelui critic, dar și resurecția sa critică din ultimele două decenii”.

„Contestat, fără dovezi, în primul deceniu de democrație — sau, poate, de capitalism literar sălbatic — George Călinescu a revenit în forță în următoarele două”, a spus Ionuț Vulpescu.

El a afirmat că „George Călinescu este prezent în actualitate și prin institutul care îi poartă numele”. „Singurul institut de literatură care derulează proiecte fundamentale, ca Dicționarul general al literaturii române, Cronologia vieții literare românești, edițiile critice din colecția „Opere fundamentale” și altele, unele dintre ele, chiar în cadrul unor proiecte POSDRU cu finanțare europeană. Este un institut care, sub conducerea academicianului Eugen Simion, posedă atât expertiză, cât și tinerețe. Intenționez să invit institutul — ca și Academia Română în întregul ei — să fie partener în demersul Ministerului Culturii de elaborare a unei Strategii culturale naționale. Expertiza Institutului de Istorie și Teorie Literară ‘G. Călinescu’ al Academiei Române, în materie de conservare și explorare a memoriei literare, este esențială pentru succesul oricărei strategii culturale în materie de literatură și de memorie culturală”, a subliniat Vulpescu.

Potrivit ministrului Culturii, o asemenea operă și o personalitate de calibrul lui George Călinescu ne îndeamnă să ne păstrăm încrederea în șansele pe care le are cultura română.

„Dacă George Călinescu avea dreptul să simtă cum îl roade melancolia și îi vine să se prindă de marginile cerului, noi suntem obligați să nu ne lăsăm cuprinși de lenea valahă, nici de blazarea post-umanistă, ci să privim cu încredere viitorul unei culturi care este, după cum a arătat chiar cel omagiat astăzi, veche, dar, în același timp, tânără. Am convingerea că, dacă România se va împlini în cadrul familiei europene, ea se va împlini întâi și-ntâi prin cultura ei”, a mai spus Vulpescu.

În cadrul manifestării, organizate de Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române, au vorbit reputați critici literari și scriitori, precum Eugen Simion, Nicolae Breban, Mircea Martin și Nicolae Mecu.