Numărul total de persoane cu dizabilităţi era, la finele lunii iunie 2021, de 861.016, dintre care 98,06% (844.278 persoane) se aflau în îngrijirea familiilor şi/sau trăiau independent (neinstituţionalizate) şi 1,94% (16.738 persoane) se aflau în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (instituţionalizate), conform statisticilor publicate de Muncii şi Protecţiei Sociale.
La 30 iunie 2021, rata persoanelor cu dizabilităţi la populaţia României a fost de 4,45%, cele mai mari rate înregistrându-se în regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia şi Nord-Vest, respectiv 5,65%, 4,82% şi 4,75%.
Pe judeţe/municipii, numărul cel mai mare de persoane cu dizabilităţi se înregistra în Bucureşti (73.522 persoane), urmat de judeţul Prahova (37.909 persoane) şi judeţul Argeş (32.227 persoane), iar cel mai mic număr era în judeţul Covasna (6.442 persoane).
Potrivit MMPS, femeile reprezentau 53,34% (459.270) din totalul persoanelor cu dizabilităţi.
Numărul persoanelor cu vârsta de peste 50 ani reprezintă 72,76% (571.327) din totalul persoanelor adulte cu dizabilităţi. Din centralizarea datelor pe grupe de vârstă rezultă că 52,87% sunt persoane cuprinse între 18-64 ani (415.143 persoane) şi 47,14% au peste 65 ani (370.152 persoane), în total persoane adulte cu dizabilităţi.
Conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, republicată, tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare, iar gradele de handicap sunt grav, accentuat, mediu şi uşor.
Numărul persoanelor cu handicap grav reprezenta, la finele lunii iunie 2021, 40,30% din total (faţă de 39,95% la 30 iunie 2020), cele cu handicap accentuat 47,73% (faţă de 48,65% la 30 iunie 2020), iar cele cu handicap mediu şi uşor 11,97% (faţă de 11,40% la 30 iunie 2020).
Numărul instituţiilor publice de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi la 30 iunie 2021 era de 511 (faţă de 506 la 30 iunie 2020), dintre care 456 rezidenţiale (faţă de 448 la 30 iunie 2020) şi 55 nerezidenţiale – de zi (faţă de 58 în perioada similară din 2020).
Două treimi (66,01%) din instituţiile rezidenţiale publice pentru persoanele adulte cu dizabilităţi erau centre de îngrijire şi asistenţă (35,75%), având 6.936 de beneficiari, şi locuinţe protejate (30,26%), având 954 de beneficiari. Aceştia reprezentau 47,14% din numărul total de 16.738 persoane aflate în instituţiile rezidenţiale. Un număr semnificativ de beneficiari exista şi în cele 43 de centre de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică, respectiv 4.318 persoane (25,80%).
Dintre cele 456 de instituţii publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi 77 erau centre cu peste 50 de beneficiari. Aceste centre se află în proces de restructurare, subliniază MMPS. AGERPRES