24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Guvernul Ciucă începe repetițiile pentru a juca scenEta Guvernul Fantomă. Stăm împietriți și nu mai știm încotro să ne aruncăm privirile. De ce să ni le mai agățăm, pentru a rămâne în picioare, astfel încât să nu ajungem cu urechea pe șina de cale ferată, mimând ascultarea glasului roților de tren.
Cabinetul Ciucă, guvernul liberalilor ce se dorește a fi salvator, în aceeași viziune iohannistă, reclamă un deficit de 65 de voturi, înainte ca numărătoarea să fie pornită. Continuăm să ne poziționăm în situația vinderii păsării de pe gard, contra păsării din mână, astfel încât iluzia să fie o nestemată greu de apreciat. Matematica ajunge să fie și de această data piatra de încercare a aritmeticii parlamentare.
Ideea de Guvern minoritar nu mai este agreată decât de fondatorii ei, liberalii lui Ciucă, cei care și-au însușit-o înainte ca aceasta să fie pusă în practică. Avem deja cel puțin patru tipuri de liberali: liberalii lui Orban, liberalii lui Cîțu, liberalii lui Ciucă și, nu trebuie uitați, liberalii lui Tăriceanu, pentru a ține cont în final și de liberalii lui Quintus, cei care vin din vechimea liberalilor autentici, ce seamănă leit cu liberalii istorici din vremea Brătienilor.
Astăzi nimeni nu mai reușește să se descurce prin puzderia de evenimente contradictorii. De fiecare data scurgerea timpului este obstrucționată de ingerințele neprevăzutului, astfel încât ajungem să fim tributari clipei, singura care ne ia în seamă cum altădată am fost luați la rost de hazard.
Hemoragia liberalilor dinspre cei adoptați de Florin Cîțu înspre cei întărâtați de Ludovic Orban continua să fie lam ordinea zilei, îndepărtând din ce în ce mai mult șansa de a trece prin Parlament un guvern cel puțin minoritar.
O astfel de construcție politică este respinsă din start de USR și de PSD, partidele care lipsesc formării unei majorități stabile, ceea ce transformă arhitectura politică a zilei într-un dezastru care se adaugă celorlalte dezastre ale crizelor, sanitaro-politico-economice. Fără a ne lăsa antrenați de metaforele care ne tot atacă din toate direcțiile, putem spune că avem, la nivelul imaginii, o situație sumbră a societății, plină de durere, de morți, de lacrimi uscate, de aer insuficient, de parcă aerul din aer nu ne mai ajunge să întreținem viața pe pământ.
Suntem atacați din toate direcțiile, din toate pozițiile. Nici măcar evoluția meteo nu ne mai este favorabilă, indicându-ne că temperatura medie ne-a pus în situaţia celui mai cald deceniu, a celor mai călduroși ani. Efectele acestor depășiri de temperatură medie au început să apară neașteptat de repede, topindu-ne pur și simplu, instantaneu, zăpezile de la poli. Încălzirea globală a dat drumul la boli necunoscute, la epidemii care să ne amenință nu doar zilele următoarelor generații ci chiar destinul actualelor generații, care se văd obligate să se ia în seamă.
Preşedintele Klaus Werner Iohannis face și lucruri benefice națiunii, participând la Glasgow la evenimente în format multilateral și bilateral pe tema soluțiilor bazate pe natură la problema schimbărilor climatice și reducerea emisiilor din sistemul energetic. În cadrul COP26, Klaus Werner Iohannis va susține Declarația Națională, în care va transmite poziția României, cu accent pe demersurile pe care le face țara noastră pentru a limita efectele schimbărilor climatice. ”Declarația Președintelui României va reflecta astfel abordarea integrată pe care țara noastră o propune în procesul de combatere a schimbărilor climatice, cu soluții bazate pe natură în procesul de captare a carbonului, tehnologii verzi care să reducă emisiile din sectorul energetic și industrial, schimbarea comportamentului cetățenilor prin conștientizarea și educarea cu privire la problematica schimbărilor climatice,” transmite Administrația prezidențială, printr-un comunicat.
Summitul COP26 va avea loc în perioada 31 octombrie noiembrie, la Glasgow. Peste 120 de șefi de stat și guvern vor fi prezenți în cadrul reuniunii, care are un rol esențial în îmbunătățirea implementării Acordului de la Paris și limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.
Se dorește luarea unui angajament global pentru zero emisii nete până în 2050, dar și pentru asumarea unor reduceri mari până în 2030. Totodată, este de așteptat ca finanțarea climatică, în vederea sprijinirii eforturilor de atenuare și adaptare la schimbările climatice, să fie extinsă substanțial de către statele dezvoltate pentru cele în curs de dezvoltare.
Potrivit Administrației prezidențiale, ”cooperarea mai accentuată în domeniul cercetării și inovării este esențială în dezvoltarea de noi tehnologii verzi. De asemenea, soluțiile bazate pe natură, precum împăduririle, joacă un rol important în combaterea schimbărilor climatice. România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, se angajează să contribuie la eforturile Uniunii de a reduce cu cel puțin 55% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 (comparativ cu nivelul din 1990) și de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.”
„România susține la COP26 eforturile pentru finalizarea regulilor de operaționalizare a Acordului de la Paris și rămâne angajată în ceea ce privește implementarea acestuia. Contribuția fiecărei țări este esențială pentru consolidarea răspunsului global la amenințarea schimbărilor climatice și atingerea obiectivelor Acordului de la Paris”.
Se poate spune, păstrându-ne nota națională a umorului, că hohotul de râs este și el un factor de încălzire, ceea ce ne-ar face să fim mult mai sobri, cel puțin atunci când vom vorbi despre soarta noastră care, trebuie să constatăm că, a fost crudă și nedreaptă.
ADI CRISTI
