Se împarte tot ceea ce a mai rămas de împărțit, într-o dulce și copioasă veselie, evident ponderată, în miezul căreia se află, fără a fi descoperit, secretul înțelegerii între popoare, redus la semnificația grupurilor de interese. Astfel, dintr-un intrus, dintr-o pramatie, din drogatul drogaților se întâmplă să apară salvarea, steaua speranței care ne face să dăm uitării angoasele ce ne-au blocat privirea pe linia orizontului, astfel încât așteptările noastre să facă parte din acel firesc al întâmplării. Dacă este posibilă înțelegerea dintre PNL și PSD înseamnă că am atins ”imunizarea în haită”, fără ca virusul suspiciuni să mai poată cauza infecții mortale. O astfel de performanță ne scapă de cele mai nesuferite întrebări, pe care suntem obligați să ni le punem atunci când vrem să fim sinceri cu noi înșine. Cum de este posibilă această alianță între alb și negru, între revers și avers, între bine și rău, între cei care știu una și cei care neagă faptul că ar ști și ei una? O astfel de împreunare naște în continuare monștri, chiar dacă rezultatul împerecherii tinde să ne deseneze normalitatea la modul surprinzător de pregnant.
Marcel Ciolacu – prim ministru pe jumătatea din mandatul care a mai rămas de gestionat și Florin Cîțu – prim ministru pentru a doua jumătate de mandat. Această tentantă provocare îi dă speranțe lui Florin Cîțu să se mai găsească încă o data în cărțile puterii, acum când nimic nu-i mai dădea speranțe liberalului căruia îi place să fie mai mult decât a demonstrat că poate fi, adică prim ministru, fie el și pe jumătate de mandat. Mai există și varianta cu Nicolae Ciucă premier, variantă pentru care PSD spune că ar da votul necondiționat, în timp ce PNL, partid din care a ales Klaus Werner Iohannis candidatul pentru funcția de prim ministru, dă semene de nervozitate și de respingere, atâta timp cât, iată, au găsit o portiță de scăpare pentru premierul demis Florin Cîțu.
Totul e ca președintele Klaus Werner Iohannis să-l mai țină la pieptul său pe Florin Cîțu, atâta timp cât la această oră este înghesuială maximă în zona brațelor săsești.
Guvernul nou se află în plină facere, cu aceleași convulsii și contorsionări greu de evitat. Ceea ce este schimbat față de obișnuința vorbelor grele ține de adresabilitatea celor care formulează noi verdict. Fără nervi, fără vorbe urate, fără înjurături de la periferia cartierelor, fără mojicie și ură, apropiați doar de acele dispute de idei, ce naște noi orizonturi, se încearcă astăzi să fie identificată următoarea mișcare, în urma căreia să fie descoperit urma pasului care ne reprezintă.
Avem, trebuie să recunoaștem, acest noroc chior prin care suntem favorizați în fața oricărui alt deziderat, rămas să ne țină de mână, să ne poarte din casă în casă, asemenea solului care aduce pacea și nicidecum condamnarea.
Florin Cîțu este prins la mijloc de vorbele sale trecute și are nevoie de o lovitură de maestru pentru ca să iasă singur din încercuire. De fapt nu numeai trebuie să iasă, cât mai ales să dea senzația acestei ieşiri ca fiind ceva normal, firesc, ușor de apreciat.
”Avem o alianță cu PSD. Avem negocieri pentru a forma o coaliție cu PSD pentru guvernare. Trebuie să formăm acest guvern. Cea mai bună soluție este să avem un guvern cât mai repede. Este un compromis major pe care îl face PNL. Vom vedea mai departe ce vom face”, a spus liderul PNL.”Noi am încercat să avem o guvernare cu cei de la USR. Cei de la USR ne-au închis ușa, au avut niște condiții bizare la care nu au renunțat. Suntem în partea cealaltă.”
Nu putem să discutăm despre evoluția la zi a negocierilor pentru formarea noului guvern fără ca să ne plasăm în miezul pandemiei.
Premierul demis Florin Cîțu a anunțat că o măsură precum cea adoptată în Austria, carantină pentru cei nevaccinați, nu este luată în calcul deocamdată în România. ”Deocamdată mergem cu certificatul verde, dar românii trebuie să știe că în Europa măsurile sunt mult mai drastice (…) În acest moment promovăm măsura certificatului verde. Pentru a stimula vaccinarea introducem certificatul verde.”, a spus Florin Cîțu.
În marile țări ale Europei se simt din nou trepidațiile intrării în cazarmă, fie că vorbim despre Germania, Olanda, Belgia, Spania, Italia sau despre țările care se pot numi deja campioni ai valului IV, cum este România. Nu știu dacă mai este corectă formula „ce e val ca valul trece, DAR NU PANDEMIA”, atâta timp cât se poate observa cu ochiul liber că de fapt valul este supus numărătorii continue, fără ca acesta să fie considerat trecut de la sine.
ADI CRISTI