Theodorescu: M-a impresionat încrederea românilor în uniformă; un lucru pozitiv – încrederea în UE şi NATO

Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, s-a declarat impresionat de încrederea românilor în uniformă, aşa cum reiese din datele „Barometrului Vieţii Religioase”, şi a caracterizat „un lucru încă pozitiv” încrederea românilor în UE şi NATO.

„M-a impresionat încrederea românilor – o bănuiam, dar nu credeam că e atât de puternică – în uniformă. Care poate să fie uniformă de poliţist, de ofiţer sau în uniforma ecleziastică. Singurii care nu sunt în uniformă în acest Barometru suntem noi, Academia. Academia este, alături de uniforme, acceptată şi preţuită în populaţie, ceea ce este foarte interesant”, a spus Theodorescu, la evenimentul dedicat prezentării în Aula Academiei a „Barometrului Vieţii Religioase”.

Theodorescu a remarcat că studiul relevă faptul că românii sunt credincioşi, ca şi „rolul pozitiv” al raportului Statului cu Bisericile.

„Că sunt credincioşi românii, cum spuneam, o arată cifrele. 90% consideră Religia ceva extrem de important. Faptul că părinţii sunt foarte religioşi sau religioşi duce la 90% generaţia celor care au făcut educaţia în perioada comunismului, ceea ce este foarte important. În ceea ce priveşte rolul Religiei, a Religiei, nu a Bisericilor, în unitatea naţională, e interesantă proporţia”, a arătat academicianul.

Răzvan Theodorescu a salutat „entuziasmul” românilor pentru Uniunea Europeană şi pentru NATO. „Ceea ce m-a mirat, mărturisesc, dar este o realitate, este entuziasmul românilor pentru Uniunea Europeană şi pentru NATO. Dacă am fi fost la Varşovia sau la Budapesta, nu s-ar fi răspuns în acest fel”, a explicat Theodorescu.

Academicianul a găsit drept „foarte interesante” şi răspunsurile referitoare la Catedrala Mântuirii Neamului.

„Vedeţi, Catedrala neamului a enervat şi pe unii politicieni, indiferent de partide, şi mai ales pe ziarişti. Acum, Catedrala neamului a devenit o realitate tangibilă. Pot să-ţi placă, pot să nu-ţi placă mozaicurile sau volumele sale, dar ea există şi a devenit un simbol: simbol istoric, simbol turistic şi este acceptată de români. Această translare dinspre negarea absolută şi, ţin minte răposatul şi multpreţuitul Patriarh Teoctist care spunea, la un moment dat, ‘ce facem domnule profesor?’ – atunci când a pus crucea în Piaţa Unirii. L-a dus şi pe Papă acolo, ca să întărească pentru români ideea de locus sanctus, dar pe români îi durea în cot de locus sanctus atunci. Acum lucrurile s-au schimbat şi e foarte interesant, după cum acceptarea sau neacceptarea celuilalt spune foarte multe. Te puteai întreba, dacă aveam noi o doamnă Merkel aici şi deschideam România lumii islamice, ce s-ar fi întâmplat, cum ar fi reacţionat românii… Nu ştiu, n-am răspuns din acest punct de vedere”, a spus Răzvan Theodorescu.

Theodorescu a sugerat „şcolirea” clasei politice româneşti actuale, pe care a caracterizat-o drept „cea mai incultă” pe care am avut-o vreodată.

„Trebuie să facem într-un fel neuitând că, astăzi, România are cea mai incultă clasă politică pe care a avut-o vreodată. Chiar şi înainte de ’89 era mai multă cultură decât există astăzi, mai ales la nivelul Parlamentului. Este bine ca să-i şcolim în acest fel pe cei care sunt încă, din nefericire, aleşii poporului român. Pentru că aceste lucruri trebuie discutate, cunoscute, în acest fel au şi impact electoral şi au un impact cultural foarte mare. Pe de altă parte, e important ca europarlamentarii noştri să fie nişte oameni care să stăpânească nişte lucruri în discuţiile cu altă clasă, la fel de incultă, care este clasa politică occidentală”, a încheiat Răzvan Theodorescu.

Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” şi Centrul de Cercetări Sociologice LARICS au lansat, joi, „Barometrul Vieţii Religioase” – ediţia decembrie 2021. Datele sondajului, realizat în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte, au fost culese în perioada 3 – 14 decembrie, pe un eşantion multi-stratificat, probabilistic, de 1001 persoane, reprezentativ pentru populaţia României, neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani. AGERPRES