24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Adi Cristi
Voi încerca astăzi să comentez o ultimă afirmație a celui care a fost președintele jucător al României timp de un deceniu. ”Nu mai am aspirații politice personale. Am însă o obligație morală, ca după atâta experiență politică să contribui la crearea unui partid nou al viitorului, și nu al unui partid al tranziției (…). Deși nu mai am aspirații politice, urmăresc cu interes evoluțiile și pe scena politică internă, și pe cea europeană și pe cea globală”, încerca Traian Băsescu să-și identifice coordonatele geografice pe scena politică românească.
Prezența în continuare a lui Traian Băsescu în linia întâi a politicii românești, prezență care sfidează poziția firească epuizării celor două mandate prezidențiale, de plan secund (adoptată atât președintele In Iliescu cât și președintele Emil Constantinescu) poate fi motivată de puternica personalitate băsesciană, antrenată în direcția de a face cât mai mult rău sau uneori bine, funcție de cum este plasat interesul personal sau de grup infracțional al lui Traian Băsescu.
Conceptul de președinte jucător i-a permis această forțare a Constituției României, ceea ce i-a permis să construiască un sistem în care informația a fost valorificată în primul rând în favoarea protecției oamenilor președintelui, oameni care s-au dovedit după plecarea lui Traian Băsescu de la Cotroceni ca fiind de fapt cel mai periculos grup infracțional pentru securitatea și imaginea țării.
Dacă vom rememora atitudinile, atunci inexplicabile, ale unor țări prietene tradiționale ale României, cum ar fi Franța, Germania, Olanda, privind împotrivirea aderării țării noastre la Spațiul Schengen, astăzi vom descoperi care au fost adevăratele motive ce le-au pus în situația de a acuza o mare corupție instituțională, astfel încă, stegulețele roșii pe MCV să fluture, nu pentru jocurilor de glezne ale Monicăi Macovei (exersate pe lângă cancelariile europene, pe motiv de ”lovitură de stat în România, țară care dorea să scape de Traian Băsescu), cât mai ales pentru că serviciile secrete ale acestor state au descoperit două afaceri zguduitoare: Microsoft și EADS, afaceri în care s-a dovedit că sunt implicați oamenii președintelui.
Ceea ce se întâmplă astăzi la noi, vânătoarea de corupți ai președintelui, menține în Europa avertizarea: ”Atenție, cad corupți!” Poate și de aceea, investitorii străini sunt din ce în ce mai precauți, din ce în ce mai șovăielnici, gata oricând să-și închidă afacerile dezvoltate în spațiul mioritic, dacă instabilitatea de orice fel (politică, economică, fiscală) le va sugera această retragere.
Acțiunile DNA, aparent, au valoarea de cordon sanitar. De spațiul tampon care încearcă să transmită un semnal puternic tuturor celor care se simt în postura celor care au furat ”fără număr”, doar pentru a ieși în fața președintelui jucător cu ”mărețele lor realizări” în ceea ce privește contribuția personală la alimentarea pușculiței partidului (PDL sau PMP).
Constanța cu care DNA își continuă acțiunile de deparazitare a spațiului politico-economic capătă accente de nedreptate crasă, puse în valoare de noile coduri penale, ce permite procurorilor să aresteze pe capete, doar dacă ei consideră că sunt ”suspiciuni rezonabile”, nemaifiind nevoie de acele ”indicii temeinice”, obligatorii la cererea arestării preventive în vechile coduri penale. Transferarea în regim subiectiv a acestei responsabilități a dezvoltat spectacolul mediatic al zăngănitului de cătușe, astfel încât marea majoritate a reținerilor făcute de procurorii DNA se termină invariabil cu arestarea preventivă.
Emfaza cu care Laura Codruța Kovesi raportează succesul DNA în fața instanțelor de judecată, unde a obținut un procent de 90% de validări ale rechizitoriilor din dosarele de corupţie trimise în judecată, este ”întreținută” de modificările de coduri penale, care oferă zonei subiectivismului un rol important pentru motivarea cererilor de arestare preventivă sau a argumentărilor folosite pe fond ”vezi invocarea influenței prin telepatie a lui Dan Voiculescu” (sic!)
Acest stil de raportare este de tristă aducere aminte, teleportându-ne în trecut, acum 26 de ani, când se purtau mărețele realizări, din categoria cincinalului îndeplinit în patru ani și jumătate, dorind astfel să confirme superioritatea regimului comunist față de cel capitalist.
Dacă ar trebui să invocăm această nouă procedură cred că Laura Codruța Kovesi ar trebui sancționată pentru că nu a reușit să aibă un procent de 100% reușite! Este cât se poate de simplu să conduci într-o dictatură și foarte complicat să te descurci respectând legile care sunt corelate cu drepturile și libertățile cetățenești.
