Cîmpeanu: Siguranţa pe Internet – element esenţial; predarea online, fără pregătirea necesară, are vulnerabilităţi

El a precizat la o dezbatere organizată la Senat de Organizaţia Salvaţi Copiii că, în acest moment, sunt 163 de şcoli care au cursuri online.

„Dacă anul trecut, la întâlnirea miniştrilor Educaţiei din Europa, lucrurile erau privite cu mai mult optimism din perspectiva digitalizării educaţiei, experienţa ne-a arătat că predarea online, fără a avea pregătirea necesară, are vulnerabilităţi. Educaţia va avea o componentă digitală mai pronunţată, însă ea trebuie făcută cu precauţie. Siguranţa pe internet este un element esenţial. Anul acesta, la întâlnirea miniştrilor Educaţiei, abordarea s-a nuanţat, s-au relevat neajunsurile educaţiei online în contextul crizei sanitare. (…) La finalul săptămânii trecute, erau 163 de şcoli în online, doar 1% din şcoli, dar asta înseamnă că 200.000 de copii se bazează exclusiv pe Internet”, a precizat Cîmpeanu, la conferinţa „Cum s-a schimbat comportamentul copiilor pe Internet după doi ani de pandemie”.

Organizaţia Salvaţi Copiii a prezentat în cadrul dezbaterilor studiul „Folosirea internetului de copii şi adolescenţi”, conform căruia aproximativ o treime (29%) dintre copii afirmă că au primit imagini sau video-uri cu conţinut care înfăţişează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet şi 20% că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfăţişeze nud sau într-o ipostază sexuală.

De asemenea, 37% dintre elevi afirmă că, în anul care a trecut, au fost jigniţi sau deranjaţi pe Internet, iar 49% dintre ei spun că s-a întâmplat să găsească online conţinut care i-a făcut să se simtă inconfortabil. Situaţia este mai întâlnită în rândul copiilor sub 12 ani (6 din 10 afirmă acest lucru) şi în rândul fetelor (54% vs 42% în rândul băieţilor). Violenţa fizică şi verbală alături de nuditate sunt principalele conţinuturi care i-au făcut pe copii să se simtă inconfortabil.

Vârsta medie la care copiii încep să utilizeze Internetul a scăzut comparativ cu datele înregistrate de un studiu realizat în 2019, când aceasta era de 9 ani. În studiul din 2021, vârsta medie la care copiii (la nivelul întregului eşantion) afirmă că au început să acceseze internetul este de 8,2 ani. Aceasta este semnificativ mai scăzută la respondenţii sub vârsta de 12 ani (6,8 ani), la cei de gen masculin (7,8 ani, comparativ cu 8,5 în cazul fetelor) şi la copii care locuiesc în mediul urban (7,7 ani, comparativ cu 8,9 în cazul copiilor din mediul rural). Telefonul mobil este dispozitivul principal de pe care copiii accesează internetul – 99%, urmat de laptop – 62%, TV Smart – 42% şi tabletă -24%.

„Pentru persoanele care au deja probleme de sănătate mintală, toată această perioadă de forţare a lucrului pe Internet, patru ore pe zi, pentru 80% dintre copii, e mult. Ministerul Educaţiei şi alte autorităţi au distribuit mai mult de 100.000 de tablete, cu internet inclus. Acele tablete nu sunt folosite doar în procesul educaţional”, a arătat Cîmpeanu.

El a atras atenţia asupra unui termen nou apărut în pandemia de COVID-19 care vizează „oboseala online” şi se referă la „sentimentul de epuizare după cursuri online lungi, după videoconferinţe”.

„Mai e un aspect grav: confuzia rolurilor, părinţii se comportă ca profesorii, sunt mai implicaţi în teme”, a punctat Sorin Cîmpeanu, menţionând că Ministerul Educaţiei a iniţiat o aplicaţie prin care copiii să-şi poată autoevalua nivelul de stres şi de anxietate. AGERPRES