„Sistemul va merge în continuare cu sau fără PNRR, pentru că noi, în momentul de faţă, nu am pus pe masa nimănui un document capital în care să se spună că sistemul de sănătate din România ar dori să fie aşa. Se vorbeşte de spitale regionale fără să se vorbească de cei care vor popula aceste spitale. Nu se definesc sisteme sau nu s-au definit încă sisteme de competenţă pentru aceste unităţi care se doresc a fi unităţi mari. Accesul la aceste unităţi trebuie şi el gândit şi pus pe hârtie, lucru care în momentul de faţă nu este realizat, cel puţin după cunoştinţele mele. (…) Acest PNRR nu este gândit pe nevoia de servicii medicale. Sunt trecute nişte spitale, sunt trecute nişte îmbunătăţiri, sunt trecute nişte lucruri, dar fără să ţină cont de ce are nevoie pacientul”, a afirmat medicul la dezbaterea Profit Health Forum, cu tema „Capacitatea sistemului medical de redresare şi rezilienţă post-COVID. Ce lecţii am învăţat în pandemie?”.
Acesta a spus însă că este bine că România are PNRR şi că este necesar să se „aplice” şi să se scoată „maximum” din acest plan.
„Lăsând deoparte aceste elemente de criticism al sistemului viitor, aş spune că tot este bine că îl avem. Ar trebui să fim suficient de deştepţi şi de aplicaţi ca să scoatem maximum din acest PNRR. (…) Uitându-mă la alocare de fonduri în PNRR, am constatat că cei care au scris despre spitale nu au avut ideea cât este metru de construit pentru o unitate spitalicească. Sunt nişte costuri acolo care nu au legătură cu realitatea”, a arătat Streinu-Cercel. AGERPRES