Adi170
21.07.2011
PARATRĂSNET
SEMNUL SĂRUTULUI SE TOPEȘTE
Trecea pe lângă gard
fluturând mâna
în semn
de căutare dezinvoltă
și nepăsătoare urmă lăsată în spate
O aiureală comună
mergea cu un pas în urmă
și parcă fluiera
sau sâsâia a pagubă
a indiferență
mi-a fost dat să constat
la întocmirea procesului verbal
Era trecut de amiază
când căldura ucide aerul
și tot ce găsește
de jur împrejurul gurii deschise
(semnul sărutului se topește
uitat și mai ales ignorant
în copleșitoarea stare amorfă)
Vine o taină care ne ține treji
care ne adună de jur împrejurul
luminii
alta decât aceea din sclipirea ochilor
presărați pe calea întoarcerii
sub formă de stele
străfulgerări de aduceri aminte
de pași nefăcuți dar ținuți minte
de vortexul prin care rătăcim
căutarea
ADI CRISTI