FINAL FĂRĂ ÎNTOARCERE

În plin război dezastrul
nu pleacă de la ușile noastre
Rămâne ca un cerșetor sprijinit
de nopțile schingiuite de spaimă
și de palmele împreunate
în jurul rugăciunii
și a strigătului tăcut
rostit în gândul celui care respire
o amiază frumoasă
dusă de mână
așa cum te mai duc eu pe tine
crăiasă ieșită în cale
frumoasa gândurilor mele.

Exist și de această dată
în pragul dintre real și ireal
dintre vis și irealitate
o cale prin care întoarcerea
nu se mai întrezărește.
Construim deja
un final fără întoarcere.

ADI CRISTI