Rafila: Serviciile de medicină de urgenţă trebuie profesionalizate

„Dacă o să continuăm cu actuala politică de concentrare a atenţiei exclusiv pe serviciile medicale spitaliceşti, în câţiva ani sistemul de sănătate din România probabil că nu va mai fi sustenabil pentru că, în mod evident, nevoia de servicii medicale este în creştere şi trebuie să poţi să ai un mecanism prin care să apropii aceste servicii medicale de cetăţeni şi să poţi să controlezi costurile. Cred că lucrul acesta se poate face prin dezvoltarea unor servicii ambulatorii de specialitate de bună calitate şi prin dezvoltarea medicinei de familie. (…) Noi avem o discuţie permanentă legată inclusiv de serviciile de medicină de urgenţă în această perioadă. Opinia mea în continuare este că trebuie profesionalizate”, a precizat Rafila la „ZF Health and Pharma Summit”.

Ministrul crede că ar trebui încetinit „fluxul” către unităţile de primiri urgenţe, iar oamenilor să li se ofere servicii medicale cât mai apropiate de locuinţele lor într-un interval foarte scurt.

„Profesioniştii din medicina de urgenţă, fie că lucrează la unităţile de primiri urgenţă, fie că lucrează în zona de ambulanţă, trebuie să ofere cât mai rapid servicii medicalizate oamenilor, iar acest flux accelerat către unităţile de primiri urgenţă ar trebui să îl încetinim şi să putem să oferim oamenilor servicii cât mai apropiate de locuinţa lor şi la un interval de timp cât mai scurt atunci când ei au nevoie, inclusiv în weekend sau chiar noaptea. Ne gândim la o astfel de strategie care ar trebuie să fie continuată pentru că oamenii sunt pentru un timp mai lung sau mai scurt la Ministerul Sănătăţii, dar o astfel de politică trebuie să fie o politică a României şi care ar trebuie să fie continuată”, a susţinut Rafila.

Potrivit acestuia, direcţiile de sănătate publică ar trebui „întărite şi profesionalizate”.

„Puţină lume a înţeles cu ce se ocupă sănătatea publică. A înţeles în pandemie. (…) Sper să existe o memorie suficientă încât să putem să lucrăm la întărirea direcţiilor de sănătate publică şi (…) la profesionalizarea lor. Din păcate, ne găsim într-o situaţie în care, din cauza statutului de funcţionari publici, cei care conduc aceste instituţii ale Ministerului Sănătăţii în teritoriu de multe ori nu sunt medici. Nu putem să îi aducem din cauza constrângerilor legate de venituri şi lucrul acesta încercăm să îl schimbăm. Nu este foarte simplu de schimbat, dar eu cred că este necesar. Zona aceasta (…) poate să facă diferenţa în situaţii de criză majoră, fie că ne referim la pandemii, fie că ne referim la criza unor refugiaţi, conflicte, la lucruri de genul acesta care necesită un alt tip de organizare şi un alt tip de abordare, dincolo de asistenţa medicală spitalicească sau de alt tip care este acordată în mod obişnuit”, a explicat ministrul Sănătăţii.

El a anunţat, de asemenea, că se face un inventar al instituţiilor din subordinea Ministerului Sănătăţii pentru realizarea unui plan pe termen mediu privind reabilitarea şi dotarea acestora.

„Apropo de investiţii, dacă o să vă uitaţi la multe dintre spitalele care sunt la autorităţile locale, ele arată mult mai bine decât unele dintre spitalele care sunt în subordinea Ministerului Sănătăţii, pentru că a existat o preocupare a comunităţii, a celor care au responsabilitatea unei anumite comunităţi, să investească. Au avut viziune, au avut perseverenţă, resurse şi spitalele, de multe ori, în unele judeţe, chiar în unele oraşe arată foarte bine. (…) Ministerul Sănătăţii are aproape 70 de instituţii, în momentul de faţă, în subordine şi pentru prima dată după mult timp, vă spun lucrul acesta în premieră: facem un inventar al acestor instituţii din punct de vedere al infrastructurii clădirilor, renovărilor sau reabilitărilor care au avut loc în ultimii 30 de ani de ani, dotărilor. Facem un inventar pentru că trebuie să facem şi aici la Ministerul Sănătăţii un plan pe un termen mediu încât să putem să le reparăm reabilităm şi să le dotăm într-un mod aş spune adaptat nevoilor”, a afirmat Rafila. AGERPRES