Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a declarat că ar fi „strategic” să se facă o analiză pentru a se şti ce fac elevii şi studenţii în afara orelor de curs.
„La fel de strategic pentru MEN ar fi să înţelegem problemele într-un tablou mai larg. De fapt, este vorba de abordarea problemelor într-o manieră transversală. Multe dintre problemele pe care noi ar trebui să le rezolvăm, dacă vrem să le facem într-un mod strategic, ar trebui să le abordăm de o manieră transversală şi să ne intereseze nu doar ce cărţi au elevii sau ce programe au studenţii dar să ne intereseze şi viaţa studentului. În afară de ceea ce facem, în clasă ar fi strategic să aflăm şi ce fac în afara clasei elevii şi studenţii noştri”, a afirmat demnitarul, în deschiderea primei ediţii a conferinţei „Strategica: On strategies in a challenging world”, organizată de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, în parteneriat cu Banca Naţională a României.
Potrivit ministrului, la fel de important ar fi ca România să îşi folosească toate resursele pe care le are, inclusiv cele umane, şi a criticat faptul că „la un moment dat” s-a decis să se renunţe la 1.500 de „resurse” care reprezentau tot atâţia profesori universitari, doar pentru faptul că aceştia împliniseră vârsta de 65 de ani. „Cred că ar fi la fel de strategic să folosim toate resursele pe care le avem, sunt foarte multe resurse pe care nu le avem. De exemplu la un moment dat România s-a decis să renunţe la 1.500 de resurse, adică 1.500 de profesori universitari doar pentru faptul că aceste resurse au împlinit vârsta de 65 de ani. În condiţiile în care multe state de exemplu în Marea Britanie se discută să se elimine limita de pensionare, în Franţa, Germania la fel să se ridice vârsta de pensionare, iar noi considerăm că avem un exces de resurse şi prin urmare trebuie să renunţăm la el. Este ne-strategic să facem acest lucru şi poate că ar trebui să mai medităm”, a explica Pricopie. El a susţinut necesitatea realizării de cercetări şi studii dar şi a unui management al procesului de educaţie pentru a găsi mai multe răspunsuri la problemele din educaţie.
„Noi nu ştim unde sunt copiii noştri. Se nasc 200.000 şi intră în clasa I 190.000 şi nu ştim unde sunt 10.000. După aceea, constatăm că ajung la examenul de evaluarea naţională 160.000 şi iar au mai dispărut 30.000 de pe radarul nostru. Este foarte important să ştim unde sunt, şi dacă nu sunt acolo, unde ar trebui să fie şi de ce nu sunt. Şi pentru asta, ai nevoie nu doar de cercetare ci şi de un sistem de management al procesului de educaţie. Sunt multe probleme la care am avea răspunsuri dacă am investi mai mult în cercetare”, a explicat ministrul Educaţiei Naţionale.