24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Conform sursei citate, listele cu beneficiari vor fi întocmite de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.
„Vorbim despre cea mai importantă iniţiativă de acest gen derulată până acum în ţara noastră, cu un impact deosebit la nivelul grupurilor vulnerabile. Este o măsură luată pentru a contribui în mod real şi direct la creşterea calităţii vieţii şi la diminuarea considerabilă a riscului de excluziune socială, prin asigurarea capacităţii gospodăriilor că îşi asigură serviciile energetice necesare, la costuri accesibile. Sunt 4 miliarde de lei pe care am agreat cu reprezentaţii Comisiei Europene să îi folosim în acest sens, pentru a veni în sprijinul a 2,8 milioane de locuinţe. Procedura este simplă, potenţialii beneficiari trebuie să ştie că vor fi înştiinţaţi dacă din diferite motive nu îndeplinesc criteriile. Dincolo de discuţiile din spaţiul public privind modul în care se va implementa această măsură, mecanismul ales este cel mai viabil din perspectiva faptului că a fost necesară crearea posibilităţilor ca toate formele de energie să poată fi decontată, incluzând aici şi energia termică aferentă încălzirii în cazul blocurilor şi locuinţelor colective, cât şi a faptului că această măsură se va deconta 100% din fonduri europene, fiind obligatorie păstrarea unei piste de audit şi asigurarea trasabilităţii întregului flux financiar, până la plata facturilor la nivelul individual al beneficiarului eligibil al măsurii”, a menţionat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.
Potrivit acestuia, un avantaj care a vizat implicarea Poştei Române a fost nevoia de acoperire a zonelor rurale, aceasta având cea mai extinsă reţea de oficii poştale şi de factori poştali la nivel naţional, dar şi profilul grupului ţintă format din vârstnici şi alte tipuri de beneficiari ai unor prestaţii sociale, care în mod uzual interacţionează cu serviciile Poştei Române.
Bugetul măsurii de sprijin are ca sursă de finanţare fonduri externe nerambursabile prin bugetul MIPE, potrivit regulilor de eligibilitate stabilite prin Programul operaţional Capital Uman, precum şi Programul Operaţional Regional pentru perioada de programare 2014-2020, în limita economiilor care sunt identificate la nivelul acestor programe şi a sumelor care sunt considerate în risc de dezangajare în cadrul perioadei de programare 2014-2020.
Pentru a veni în ajutorul beneficiarilor, MIPE răspunde celor mai frecvente întrebări adresate pe tema cardurilor de energie într-un ghid publicat pe site-un ministerului. Astfel, ajutorul are forma unui card emis pe suport de hârtie, cu care se pot plăti facturi de energie (total sau parţial). Totodată, ajutorul se acordă în două tranşe, a câte 700 lei fiecare.
Potrivit ministerului, serviciile/produsele care se pot plăti sunt: electricitate, gaz, energie termică în sistem centralizat de termoficare, butelie, lemn de foc, păcură, peleţi şi alte materiale de încălzire.
Totodată, se pot plăti facturi curente sau restante, doar pentru locul de consum de la domiciliul beneficiarului. De asemenea, cu un card se pot face mai multe plăţi, către mai mulţi furnizori, până la epuizarea sumei.
Pe de altă parte, plăţile se fac prin mandat poştal şi nu se pot efectua mai mult de 8 plăţi pe loc de consum pe durata programului de sprijin.
Ajutorul nu se consideră venit şi nu afectează: venitul minim garantat, alocaţia pentru susţinerea familiei sau statutul consumatorului vulnerabil de energie.
„Sumele alocate celor două tranşe nu pot fi preschimbate în bani şi nu pot fi folosite pentru plăţi prin mandat poştal către alte destinaţii decât plata facturilor de energie”, se menţionează în ghid.
Venitul net per coabitant, la nivelul unui loc de consum, nu trebuie să depăşească 2.000 lei pentru a beneficia de sprijin.
Potenţialii beneficiari trebuie să ştie că vor fi înştiinţaţi dacă s-au descoperit situaţii care îi fac neeligibili. În acest caz, ei pot suna la 0319966, numărul de call center-ul creat de Poştă, unde vor primi informaţii suplimentare şi vor fi îndrumaţi, dacă situaţia poate fi corectată.
Potrivit sursei citate, se stabileşte lista potenţialilor beneficiari care se încadrează în categoriile stabilite în ordonanţă şi se verifică veniturile acestora.
Totodată, pentru fiecare punct de consum se verifică numărul de locuitori. Se verifică media venitului pentru fiecare loc de consum, pentru a vedea dacă se depăşeşte pragul de 2.000 de lei.
Cardul se aduce de către Poşta Română, la domiciliul beneficiarului, cu confirmare de primire. Persoanele care se încadrează în mai multe categorii vor beneficia de sprijin o singură dată.
Dacă la un loc de consum domiciliază mai mulţi beneficiari, sprijinul se acordă o singură dată per loc de consum. Pe card vor fi scrise numele tuturor beneficiarilor care au aceeaşi adresă de domiciliu.
Factura poate să fie pe alt nume decât cel al beneficiarului care locuieşte la adresă. Adresa locului de consum trebuie să coincidă cu domiciliul beneficiarului (sau domiciliul declarat al acestuia). Sumele rămase neutilizate la expirarea cardului se anulează.
Potrivit MIPE, cardurile ajung la beneficiari în perioada 1-28 februarie 2023 şi se vor putea efectua plăţi începând cu 1 martie. Cei care îşi păstrează calitatea de beneficiari vor putea utiliza cardul şi pentru tranşa a doua, începând cu luna septembrie.
În perioada 1-30 septembrie, cei care vin între timp eligibili vor primi cardul pentru a putea utiliza tranşa a II-a.
„1 ianuarie 2024: toate cardurile îşi încetează valabilitatea, indiferent de sumele rămase neutilizate. Cardurile alocate ambelor tranşe se pot folosi până la 31 decembrie 2023 inclusiv. Sprijinul nu poate fi utilizat în afara termenului de valabilitate prevăzut”, se mai spune în document.
În ceea ce priveşte actele necesare pentru plată, sunt necesare cardul de energie (primit prin Poşta Română), actul de identitate al beneficiarului (sau document de împuternicire şi actul de identitate al împuternicitului), factura (curentă sau restantă) ori alt document justificativ (înştiinţare de plată din partea furnizorului sau certificat de validare a datoriei din partea asociaţiei de proprietari/locatari, în cazul plăţii încălzirii în sistem centralizat de termoficare).
„Dacă beneficiarul are alt domiciliu decât cel scris pe cardul de energie: contractul de furnizare a energiei la domiciliul declarat + declaraţie pe proprie răspundere a beneficiarului, că utilizează ajutorul pentru domiciliul la care locuieşte”, precizează ghidul.
Certificatul de validare a datoriei este un document emis de asociaţia de proprietari/locatari, pentru a certifica datoria curentă sau restantă a beneficiarului de sprijin faţă de asociaţia de proprietari/locatari, rezultată din furnizarea de energie termică în sistem centralizat.
Asociaţiile de proprietari/locatari vor încheia protocoale de colaborare cu Poşta Română pentru a comunica conturile bancare şi orice alte date necesare pentru virarea sumelor aferente mandatelor poştale emise prin utilizarea cardurilor de energie.
Beneficiarii de carduri care sunt racordaţi la alimentarea cu energie termică în regim centralizat, trebuie să solicite eliberarea acestui card de către asociaţia de proprietari unde este înscris, se mai arată în ghid.
După ce îl primesc, pentru a achita factura la energie termică, trebuie să îl prezinte poştaşului/oficiantului poştal împreună cu cartea de identitate şi cardul de energie.
Certificatele de validare a datoriilor se emit în două exemplare, din care un exemplar se păstrează la asociaţia de proprietari/locatari emitentă, iar cel de-al doilea exemplar se păstrează la Poşta Română.
Conform sursei citate, cardul nu poate fi vândut ori donat.
„Orice încercare de vânzare anulează cardul şi atrage o amendă contravenţională între 42.000 – 60.000 lei. Plata altor produse/servicii decât cele pentru care este destinat cardul se pedepseşte cu amendă contravenţională între 4.500 – 6.000 lei”, se mai spune în document.
Declaraţia pe proprie răspundere este un document ce trebuie completat de potenţialul beneficiar în situaţia în care nu se poate stabili câţi oameni stau la acelaşi punct de consum.
„Sunt situaţii în care beneficiarii nu au nomenclatorul stradal trecut în cartea de identitate (figurează mai mulţi la aceeaşi adresă). În această situaţie, ei trebuie să completeze o declaraţie pe propria răspundere prin care spun câţi locuiesc efectiv la punctul de consum. Poşta distribuie declaraţiile pentru toate aceste situaţii identificate la momentul întocmirii listelor cu beneficiari şi să le preia în maxim 3 zile, pentru ca apoi să se recalculeze media veniturilor şi să se actualizeze listele”, precizează ministerul.
Totodată, pot fi situaţii în care la un loc de consum sunt luate în calcul veniturile unei persoane care nu mai locuieşte acolo (dar figurează aşa în acte) şi nici nu se poate face radierea acestor colocatari de la adresa de domiciliu.
În acest caz, potenţialul beneficiar poate să solicite o anchetă socială la primărie, care să stabilească numărul şi persoanele care locuiesc în fapt la locul de consum. Rezultatul se transmite la Poştă, iar ulterior se actualizează lista. AGERPRES
