Medicina modernă cunoaște astazi peste 100 de boli autoimune

Medicina moderna cunoaste astazi peste 100 de boli autoimune. Printre cele mai frecvente se numara lupusul, artrita reumatoida, boala Crohn si colita ulcerativa.Sistemul imunitar este format din organe si celule menite sa protejeze organismul de bacterii, paraziti, virusuri si celule canceroase. O boala autoimuna este rezultatul faptului ca sistemul imunitar ataca in mod accidental corpul in loc sa-l protejeze. Nu se cunoaste cu exactitate cauza pentru care sistemul imunitar se comporta in acest fel.

Bolile autoimune pot afecta multe tipuri de tesuturi si aproape orice organ din corpul uman. Acestea se pot manifesta prin simptome foarte variate, inclusiv durere, oboseala, eruptii cutanate, greata, dureri de cap, ameteli. Fiecare boala autoimuna are, insa, simptomele sale specifice.

Lista bolilor autoimune este foarte ampla. Ea poate cuprinde boli autoimune de piele, neurologice, reumatice, endocrine, articulare, ale tractului digestiv, unele mai frecvente altele mai rare. Unele exemple de boli autoimune includ  [1], [2]:

Boli ale articulatiilor si muschilor

Artrita psoriazica

Artrita psoriazica este o forma de artrita inflamatorie caracterizata prin dureri articulare, umflaturi si rigiditate dimineata.

Artrita reumatoida

Artrita reumatoida este o boala autoimuna cronica. Apare in articulatiile de pe ambele parti ale corpului. Sistemul imunitar produce anticorpi care se ataseaza la baza articulatiilor. Celulele sistemului imunitar ataca apoi articulatiile, provocand inflamatii, umflaturi si dureri.

Lupus eritematos sistemic

Lupusul eritematos sistemic este o boala cronica autoimuna care poate provoca inflamatii si durere in tot corpul. Ea afecteaza frecvent articulatiile, plamanii, celulele sanguine, nervii si rinichii.

Boli ale tractului digestiv

Boala inflamatorie intestinala. Sistemul imunitar ataca mucoasa intestinelor, provocand episoade de diaree, sangerari rectale, dureri abdominale, febra si scadere in greutate. Colita ulcerativa si boala Crohn sunt cele doua forme majore de boala inflamatorie intestinala.

Boala Crohn

Boala Crohn este o forma cronica de boala inflamatorie intestinala. Afectiunea inflameaza si irita tractul digestiv, in special intestinele. Boala Crohn poate provoca diaree si crampe stomacale.

Boala celiaca

Boala celiaca sau enteropatie sensibila la gluten este o tulburare digestiva si multisistem, deoarece poate afecta mai multe organe. Boala celiaca este o tulburare complexa in care sistemul imunitar provoaca daune intestinului subtire atunci cand persoanele afectate mananca gluten (proteina regasita in unele cereale cum ar fi graul, orzul si secara).

Colita ulcerativa

Colita ulcerativa provoaca iritatii si ulcere in intestinul gros. Aceasta apartine unui grup de afectiuni numite boli inflamatorii intestinale. De multe ori, provoaca diaree cu sange sau/si crampe.

Boli ale sistemului endocrin

Boala Graves

Boala Graves este un tip de boala autoimuna care afecteaza glanda tiroida. Aceasta glanda in forma de fluture produce hormoni care regleaza modul in care corpul foloseste energia. Boala Graves este cea mai frecventa cauza a hipertiroidismului–glanda tiroida hiperactiva.

Sistemul imunitar produce anticorpi care stimuleaza glanda tiroida sa elibereze cantitati excesive de hormon tiroidian in sange. Distrugerea sau indepartarea glandei tiroide, folosind medicamente sau interventii chirurgicale, este, de obicei, necesara pentru a trata boala Graves.

Tiroidita Hashimoto

Boala Hashimoto sau tiroidita limfocitara cronica sau tiroidita autoimuna afecteaza glanda tiroida. Aceasta glanda produce hormoni care controleaza functiile metabolice ale organismului. In cazul tiroiditei Hashimoto, anticorpii produsi de sistemul imunitar ataca glanda tiroida, distrugand incet celulele care produc hormon tiroidian. Se dezvolta in timp niveluri scazute de hormon tiroidian – hipotiroidism.

Boli ale pielii

Psoriazis

Psoriazisul este o afectiune cronica a pielii (nu dispare). In psoriazis, celulele sanguine ale sistemului imunitar, numite celule T, se colecteaza in piele. Activitatea sistemului imunitar stimuleaza celulele pielii sa se reproduca rapid, producand placi argintii, solzoase pe piele.

Dermatomiozita

Cand polimiozita inflamatorie a bolii musculare afecteaza pielea, poarta numele de dermatomiozita. In contextul acestei boli, ochii pot fi inconjurati de o decolorare violeta cu umflaturi.

Boli ale sistemului nervos

Sindromul Guillain-Barre

In sindromul Guillain-Barre, sistemul imunitar ataca in mod specific nervii. Sistemul imunitar ataca nervii care controleaza muschii din picioare si, uneori, bratele si partea superioara a corpului. Filtrarea sangelui cu o procedura numita plasmafereza este principalul tratament pentru sindromul Guillain-Barre.

Scleroza multipla

La persoanele cu scleroza multipla, sistemul imunitar ataca celulele din mielina, teaca protectoare care inconjoara nervii din creier si maduva spinarii. Sistemul imunitar ataca in mod eronat celulele nervoase, provocand simptome care pot include durere, orbire, slabiciune, spasme musculare si coordonare slaba.

Alte boli autoimune

Alte boli autoimune sunt:

• sindromul Sjögren;
• boala Addison;
• diabet zaharat, tip 1;
• vitiligo;
• febra reumatica;
• anemia pernicioasa/gastrita atrofica;
• alopecia areata;
• purpura trombocitopenica imuna;
• miastenia gravis;
• vasculita autoimuna;
• anemie pernicioasa;
• vasculita;
• sarcoidoza,
• polineuropatie demielinizanta inflamatorie cronica.

Ce trebuie sa stii despre sistemul imunitar?

Sistemul imunitar protejeaza corpul de invadatorii din afara. Acestia includ germeni (cum ar fi bacterii, virusuri), ciuperci si toxine. Sistemul imunitar este format din diferite organe, celule si proteine care lucreaza impreuna.

Exista doua parti principale ale sistemului imunitar:

• sistemul imunitar innascut (te nasti cu acesta);
• sistemul imunitar adaptiv; acesta se dezvolta atunci cand corpul este expus la microbi sau substante chimice eliberate de microbi.

Aceste doua sisteme imunitare lucreaza impreuna pe durata vietii unei persoane.

Sistemul imunitar este o retea complexa de celule si proteine care apara organismul impotriva infectiilor. El este format din organe speciale, celule si substante care lupta impotriva infectiilor.

Principalele parti ale sistemului imunitar sunt:

• celule albe din sange;
• anticorpii;
• sistemul de complemente;
• sistemul limfatic;
• splina;
• maduva osoasa;
• timusul.

Acestea sunt partile sistemului imunitar care lupta activ impotriva infectiilor.

Sistemul imunitar tine o evidenta a fiecarui germen (microb) pe care l-a invins vreodata, astfel incat sa poata recunoaste si distruge microbul rapid daca acesta intra din nou in organism.

Anomaliile sistemului imunitar pot duce la boli alergice, imunodeficiente si tulburari autoimune.

Ce declanseaza bolile autoimune?

Medicii nu stiu cu exactitate cauzele care declanseaza bolile autoimune care ataca sistemul imunitar. Cu toate acestea, unii oameni sunt mai susceptibili de a suferi de o boala autoimuna decat altii.

De asemenea, unele boli autoimune sunt mai frecvente in anumite grupuri etnice. Anumite boli autoimune, cum ar fi scleroza multipla si lupusul, sunt considerate ereditare. Deoarece incidenta bolilor autoimune este in crestere, cercetatorii suspecteaza ca ar putea fi implicati si factori de mediu precum infectiile si expunerea la substante chimice sau solventi. De asemenea, consumul de alimente bogate in grasimi si/sau zahar si procesate este considerat responsabil de unele reactii inflamatoare care ar putea declansa un raspuns imun [3] [4].

Factorii de risc care pot creste sansele de a declasa o boala autoimuna includ [1]:

• persoane cu o boala autoimuna; au un risc mai ridicat de a dezvolta o alta boala autoimuna.
• expunerea la toxinele din mediu;
• persoana de sex feminin–78% dintre persoanele care au o boala autoimuna sunt femei.
• obezitatea;
• infectiile cronice;
• aportul de medicamente–de exemplu, efectele secundare ale unor medicamente pentru tensiunea arteriala, statine si antibiotice;
• factorii ereditari–unele boli sunt genetice si se manifesta la mai multi membri ai aceleiasi familii;
• fumatul.

Cum se manifesta bolile autoimune

Simptomele timpurii ale multor boli autoimune sunt foarte asemanatoare. Printre acestea:

• oboseala;
• durerile musculare;
• umflarea si roseata, petele rosii pe piele;
• febra de grad scazut;
• problemele de concentrare;
• amorteala si furnicaturile in membre;
• caderea parului;
• eruptiile cutanate.

Simptomele clasificate in functie de tipul de boala includ [1]:

Boli ale articulatiilor si muschilor:

• dureri musculare;
• dureri articulare, rigiditate si umflaturi;
• slabiciune musculara;
• inflamatii.

Boli ale tractului digestiv:

• balonare;
• constipatie;
• dureri abdominale;
• reflux gastric;
• greata;
• sensibilitati alimentare;
• sange sau mucus in scaun.

Boli ale pielii:

• eruptii cutanate;
• mancarime;
• ochii uscati;
• gura uscata;
• inflamatii;
• caderea parului;
• piele uscata.

Boli ale sistemului nervos:

• ameteala;
• dureri;
• anxietate si depresie;
• confuzie si dificultati de cognitie;
• vedere incetosata;
• insomnie;
• probleme de memorie;
• migrene;
• amorteala si furnicaturi.

Alte boli:

• oboseala;
• durere;
• febra;
• dureri in piept;
• inflamarea glandelor;
• cresterea sau pierderea in greutate;
• batai rapide sau neregulate ale inimii;
• dificultati de respiratie;
• sensibilitate la schimbari de temperatura.

Atentie! Simptomele pot semana cu acelea ale altor afectiuni medicale. De aceea, este recomandat sa consulti intotdeauna medicul pentru a afla un diagnostic corect.

Cum se diagnosticheaza bolile autoimune?

Medicul specialist efectueaza un examen clinic al persoanei, investigheaza istoricul medical al acesteia si al familiei sale. De asemenea, poate solicita efectuarea unor teste de sange pentru a verifica boli autoimune [1]:

• testul anticorpilor antinucleari–imunofluorescenta;
• hemoleucograma completa;
• rata de sedimentare a eritrocitelor.

Atentie! Simptomele specifice impreuna cu markeri de sange specifici pot dovedi ca suferi de o boala autoimuna.

Bolile autoimune: Optiuni de tratament

In medicina actuala nu exista tratamente pentru a vindeca bolile autoimune, dar simptomele pot fi gestionate.

Atentie! Tratamentul urmat de fiecare persoana este stabilit de medic in functie de specificul bolii. Sistemul imunitar al fiecarei persoane, bagajul genetic si mediul inconjurator in care traieste sunt diferite.

Cateva exemple de medicamente utilizate pentru a trata bolile autoimune[1]:

• analgezice;
• antiinflamatoare;
• medicamente pentru depresie si anxietate;
• injectii cu insulina;
• somnifere;
• schimburi de plasma;
• corticosteroizi;
• creme si pastile pentru eruptii cutanate;
• terapie cu imunoglobulina pe cale intravenoasa;
• medicamente care suprima sistemul imunitar.

Unele tratamente alternative pot include:

• acupunctura;
• hipnoza;
• proceduri chiropractice.

Pentru prevenirea bolilor autoimune se recomanda:

• un mod de viata activ;
• evitarea fumatului;
• evitarea toxinelor;
• o alimentatie sanatoasa;
• un aport de suplimente alimentare pentru intarirea sistemului imunitar, multivitamine si minerale,  vitamine, tonice.

Atentie! Doar medicul specialist iti poate oferi un diagnostic precis si poate prescrie tratamentele medicale de care ai nevoie, indiferent de natura afectiunii, in urma unui consult medical si a unor analize specifice. Viziteaza farmaciile Dr. Max pentru a urma intocmai tratamentul indicat de medicul specialist.

Atentie! Consumul de suplimente alimentare nu inlocuieste un stil de viata sanatos si un regim alimentar echilibrat. Suplimentele alimentare sunt alimente și nu medicamente. Daca te confrunti cu efecte adverse, intrerupe imediat consumul si consulta medicul.

Bolile autoimune si COVID-19

In afara de diabetul de tip 1, cele mai multe boli autoimune nu sunt considerate, deocamdata, cu risc ridicat.

Desi exista date limitate cu privire la conditiile specifice afectate in aceste categorii, merita remarcate cazurile autoimune legate de acestea. Unele dintre bolile autoimune care indica un risc potential crescut sunt [5]:

• miocardita autoimuna;
• sindromul Dressler;
• endocardita bacteriana subacuta;
• sarcoidoza cardiaca;
• fibroza pulmonara idiopatica;
• hepatita autoimuna;
• scleroza multipla;
• sindromul Guillain-Barre;
• miastenia gravis;
• lupus;
• artrita reumatoida.

Persoanele care urmeaza un tratament cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi corticosteroizii, prezinta, de asemenea, un risc mai mare de complicatii severe ale COVID-19.

Cazurile severe de COVID-19 pot fi asociate cu raspunsuri imune hiperactive, si la persoanele bolnave cronic, si la cele sanatoase. Daca suferi de o boala autoimuna, sistemul imunitar este deja afectat – asa ca acest lucru poate semnala motive de ingrijorare.

Totusi, multe persoane cu boli autoimune si COVID-19 sunt asimptomatice sau au simptome usoare pana la moderate si se recupereaza dupa infectia cu virusul SARS-CoV-2 , iar altele sunt spitalizate.

Bolile autoimune si gripa

Virusuri precum gripa si rinovirusul–raceala obisnuita tind sa agraveze bolile autoimune, deoarece determina sistemul imunitar sa declanseze un raspuns la virus.

In prezenta unei raceli sau a unei gripe, sistemul imunitar se bazeaza pe semnale celulare pentru a trimite celule imune specializate, cum ar fi celulele T si celulele albe din sange acolo unde este nevoie de ele [6]. Pentru a face acest lucru, corpul creeaza un tip de inflamatie.

Inflamatia este raspunsul sistemului imunitar la stimuli nocivi, inclusiv agenti patogeni sau toxine. Inflamatia actioneaza prin stimularea raspunsului de vindecare si indepartarea intrusului daunator; prin urmare, este o parte esentiala a unui organism sanatos.

Afectiunile autoimune modifica raspunsul inflamator normal al organismului, creand o inflamatie in exces, deoarece ataca incorect tesuturile proprii ale organismuluii [6].

Afectiunile autoimune pot slabi sau modifica raspunsul imun. Din acest motiv, atunci cand te imbolnavesti, este posibil sa ai simptome mai severe, sa suferi pentru o durata mai lunga si sa ai nevoie de o perioada mai lunga de recuperare.

 Atentie!

Acest articol are un scop strict informativ si nu inlocuieste un consult medical de specialitate.

Concluzie

Bolile autoimune sunt foarte variate si pot afecta pe oricine la un moment dat in viata. Daca te confrunti cu simptome precum cele descrise in acest articol, apeleaza la serviciile unui medic specialist pentru a urma tratamentul adecvat nevoilor tale de sanatate.

Surse de informare:

1. Cleveland Clinic, “Autoimmune Diseases.”,  Cleveland Clinic, 2022, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21624-autoimmune-diseases Accesat in 08.04.2022.
2. Hoffman, Matthew, “What Are Autoimmune Disorders?”, Webmd, 2020, Accesat in 08.04.2022.
3. Watson, Stephanie, “Autoimmune Diseases: Types, Symptoms, Causes, and More.”, Healthline, 2019, https://www.healthline.com/health/autoimmune-disorders#causes Accesat in 08.04.2022.
4. National Institute of Health, “Autoimmune Diseases.”, NIAMS, 2022, https://www.niams.nih.gov/health-topics/autoimmune-diseases Accesat in 08.04.2022.
5. Autoimmune Institute, “COVID-19 & Autoimmune disease: What we know now”, Autoimmune Institute, 2022, https://www.autoimmuneinstitute.org/covid-19-autoimmune-disease-what-we-know-now/ Accesat in 08.04.2022.
6. Centre Spring MD, “How Viruses and the Flu Affect Autoimmune Diseases.”, Centre Spring MD, 2022, https://centrespringmd.com/how-viruses-and-the-flu-affect-autoimmune-diseases Accesat in 08.04.2022.