Mă grăbesc să ies din casă

înainte ca pereții

să se adune spre centru

mimând o îmbrățișare

cu mine la mijloc…

 

În astfel de situații

simți cum te sufoci

simți cum camera încearcă

să pătrundă în tine, să fii tu camera

și ea trupul care îl cuprinde…

 

Aceeași senzație o aveam

în mijlocul străzii

unde toate clădirile alergau înspre mine

însușindu-mi-le

ca și cum aș simți bucuria

îmbrățișării până la extaz!

Te-am găsit pe banca Parcului Municipal

arătându-ți sânii trecătorilor

pe care-i stropeai cu lapte matern

 

Aș fi vrut să te opresc

dar mi-am dat seama imediat

că viața mea de aici înainte

este o cameră ascunsă.