Isărescu: Să ne gândim bine dacă menținem ținta de 1 ianuarie 2019 pentru adoptarea euro; zilele intră în sac

Data de 1 ianuarie 2019, pentru adoptarea euro, nu mai este doar ambițioasă, ci devine foarte ambițioasă, și trebuie să ne gândim bine dacă menținem această țintă și ce avem de făcut pentru că, deși România îndeplinește toate cele cinci criterii de la Maasrticht, există încă riscul unor derapaje care sunt extrem de costisitoare, a declarat luni guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la conferința „Calea României către Zona Euro”. „Discuția trebuie să intre pe un câmp extrem de serios. Suntem deja în aprilie 2015 și încă nu avem o foaie de parcurs. (…) Dacă nu trecem în clar ce avem de făcut în fiecare trimestru, nu avem o foaie de parcurs, stabilirea unui 2019 sau oricare altă dată ar fi va fi lipsită de credibilitate și ne va crea mai multe probleme. Ne vom încâlci în tot felul de explicații, iar aici credibilitatea este esențială”, a subliniat Isărescu. El a precizat că acest obiectiv trebuie asumat de întreaga societate și parafat printr-un act, fie că este vorba de o declarație în Parlament, o lege sau un pact politic. „Era timpul să discutăm despre drumul pe care România îl are de parcurs, cu atât mai mult cu cât, printr-un consens politic, este adevărat, mai mult verbal, și printr-un angajament trimis la Washington, noi am stabilit o țintă și, de la un punct încolo, fără să exagerez, zilele intră în sac. Adică timpul devine scurt pentru a ne atinge ținta”, a precizat Isărescu. În privința necesității de a avea o țintă clară, guvernatorul BNR a spus că, din experiența sa, a constatat că „în România, fără o dată țintă, lucrurile nu se realizează. „De aceea este bine să avem o dată țintă. Data țintă poate să contribuie la realizarea consensului politic, absolut necesară pentru un proiect de țară, care să treacă dincolo de ciclul electoral”, a explicat Isărescu. În plus, în opinia șefului băncii centrale, o dată țintă poate reprezenta o ancoră pentru politici macroeconomice consistente, coerente și corecte. „În cei 25 de ani, am ajuns la concluzia că România deraiază destul de repede în ceea ce privește politicile macroeconomice. Un derapaj macroeconomic, cred că ne-am convins, este extrem de costisitor în timp, în bani, în efort, iar costurile sociale sunt imense. În 25 de ani niciodată nu am văzut situația macroeconomică de acum, dar să nu ne îmbătăm cu apă rece, să nu găsim un bun prilej să ne abatem de la acest traseu și să intrăm iarăși în derapaj”, a avertizat guvernatorul BNR. Mai mult, Mugur Isărescu a precizat că, deși România îndeplinește criteriile nominale pentru adoptarea euro, iar convergența reală a avansat, disparitățile regionale s-au adâncit în timp. „Ne-am apropiat de UE, dar ne-au crescut disparitățile regionale. Ne-am apropiat cu Bucureștiul și alte câteva orașe, dar ne-am îndepărtat cu celelalte regiuni”, a subliniat guvernatorul BNR. În aceste condiții, Isărescu spune că „nu ar fi fără temei pentru România să fixeze o țintă, deși celelalte țări au adoptat o atitudine de genul „așteptăm și vom vedea. 2019 s-ar părea că nu este chiar fără temei dacă ne uităm la criteriile de la Maastricht. Dar trebuie să ne gândim bine dacă menținem această țintă și ce avem de făcut”, a mai spus șeful BNR. În opinia sa, cel mai mare pericol este încetățenirea ideii că adoptarea euro este un simplu schimb de bancnote și este doar treaba BNR. ‘Este mai mult decât fals”, a mai spus șeful băncii centrale.