Efectul yo-yo – De ce ne ingrasam dupa ce slabim?

Obezitatea reprezinta una dintre cele mai mari provocari de sanatate publica ale secolului XXI, prevalenta acestei afectiuni triplandu-se chiar in anumite zone ale Uniunii Europene. Acumularea de kilograme in exces creste riscul de aparitie al bolilor cardiovasculare, al dezechilibrelor metabolice de tipul diabetului si al afectiunilor oncologice, in prezent obezitatea fiind responsabila pentru 2-8% din costurile totale alocate sanatatii.

Mediul obezogen reprezinta principalul factor implicat in acumularea excesiva de grasime care asociaza un risc crescut pentru sanatate si este definit ca fiind totalitatea factorilor care influenteaza in mod negativ stilul de viata cotidian, precum:

• Alimentia hipercalorica, bogata in grasimi si cu un continut ridicat de zahar
• Consumul de alcool in exces
• Stresul
• Somnul insuficient
• Sedentarismul
• Facilitati care reduc din activitatea fizica – utilizarea zilnica a autoturismului personal, a scarilor rulante, ascensorului si altele similare.

Alimentele ieftine, supraprocesate, de tip junk-food, bogate in carbohidrati, bauturile cu aport crescut de zahar si sedentarismul constituie insa principalele componente ale mediului obezogen.

De asemenea, contextul pandemic a favorizat cresterea numarului de persoane obeze prin favorizarea sedentarismului, mancatului compulsiv (Binge Eating Disorder – BED) o tulburare de alimentatie serioasa care se caracterizeaza prin consumul unor cantitati crescute de hrana intr-o perioada relativ scurta de timp.

Riscurile asociate in mod frecvent de catre mancatul compulsiv sunt reprezentate de castigul ponderal important si fluctuatii ale greutatii corporale, cunoscute sub forma efectului de yo-yo, aproape 2/3 din pacientii cu aceasta tulburare de alimentatie suferind de obezitate.

Pe de o alta parte, stilul de viata al societatii actuale se desfasoara in anumite situatii intr-un ritm rapid care presupune limitarea timpului alocat pregatirii hranei sanatoase si desfasurarii de activitati fizice regulate care sa permita mentinerea unei greutati corporale adecvate. Ingestia alimentara „pe fuga” sau mancatul in fata calculatorului in timpul desfasurarii diferitelor sarcini profesionale, presupune consumul involuntar al unor cantitati crescute de alimente care favorizeaza castigul ponderal.

Sedentarismul este favorizat pe de-o parte de munca de birou, iar pe de alta parte, de surmenajul, oboseala psihica si intelectuala care scad disponibilitatea pentru desfasurarea de activitati fizice dupa terminarea programului de lucru.

Indicele de masa corporala

Indicele de masa corporala reprezinta indicatorul oficial pentru determinarea greutatii corporale ideale in raport cu inaltimea, fiind util pentru determinarea gradului de obezitate. IMC poate fi folosit si pentru determinarea numarului de kilograme pe care o persoana trebuie sa le piarda sau sa le castige pentru a ajunge la normoponderabilitate.

In functie de valorile obtinute, IMC se raporteaza dupa cum urmeaza:

• 18,49 sau mai putin – Subponderal
• Intre 18,50 si 24,99 – Greutate normala
• Intre 25,00 si 29,99 – Supraponderal
• Intre 30,00 si 34,99 – Obezitate (gradul I)
• Intre 35,00 si 39,99 – Obezitate (gradul II)
• 40,00 sau mai mult – Obezitate morbida.

Obezitatea creste riscul de aparitie al insuficientei cardiace, hipertensiunii arteriale, infarctului miocardic acut, accidentului vascular cerebral, patologiilor sistemului articular, dezechilibrelor metabolice de tipul diabetului zaharat si al anumitor afectiuni oncologice printre care se regasesc cancerul hepatic, cancerul gastric, pancreatic, intestinal, dar si cel ovarian si de san la femeile aflate la menopauza. Agentia Nationala pentru Cercetarea Cancerului afirma faptul ca asocierea dintre obezitate si patologiile oncologice este explicata prin dezechilibrele metabolice si endocrine care apar la persoanele obeze, alaturi de statusul proinflamator cronic al acestei categorii de pacienti.

Cauze efect yo-yo

In majoritatea cazurilor, efectul de yo-yo este provocat de reluarea vechilor obiceiuri alimentare si de incetarea programului de exercitii fizice dupa o perioada de dieta restrictiva, hipocalorica.

Curele de slabire prin infometare cresc nivelurile de grelina si leptina, hormoni cu rol in reglarea senzatiei de foame care cresc rata depunerilor de grasimi, si sunt mai predispuse la esec, din cauza efectului de yo-yo ce apare dupa incetarea restrictiilor alimentare drastice.

O alta modalitate prin care se poate explica efectul de yo-yo este reprezentata de pierderea brusca de tesut adipos in timpul dietelor alimentare restrictive. Aceasta pierdere brusca determina aparitia unui raspuns din partea organismului care reduce intr-o anumita masura masa musculara si incetineste metabolismului in incercarea acestuia de a proteja depozitele adipoase.

Riscuri efect yo-yo

• Efectul de yo-yo poate avea repercursiuni importante atat din punct de vedere fizic, cat si psihic. Fluctuatiile greutatii corporale la persoanele care incearca sa slabeasca pot determina aparitia unui sentiment de esec sau devalorizare, a depresiei si a tulburarilor de somn.
• Stresul fizic asociat efectului de yo-yo este explicat prin cresterea sintezei de cortizol care induce organismului intr-un „mod de supravietuire” (survival mode). Altfel spus, dupa incetarea dietelor restrictive, senzatia de foame generata de cresterea leptinei, grelinei si cortizolului determina ingestia alimentara crescuta si recastigarea kilogramelor pierdute in timpul regimului.
• Suplimentar, modificarile metabolice care intra in alcatuirea acestui efect de yo-yo favorizeaza recuperarea mai rapida a masei adipoase in raport cu cea musculara, acest mecansim patologic fiind responsabil de o crestere importanta a procentului de grasime corporala.
• Similar obezitatii, efectul de yo-yo predispune la aparitia bolilor cardiovasculare si a diabetului zaharat de tip II ca urmare a cresterii sintezei de cortizol, fluctuatiile bruste ale greutatii corporale putand favoriza in anumite situatii aparitia sindromului metabolic cu afectare multiorganica.

Pierderea ponderala durabila cu prevenirea efectului de yo-yo

Efectul de yo-yo este asociat mai ales dietelor drastice, hipocalorice al caror scop este acela de a pierde a excesului ponderal intr-un timp relativ scurt. Diminuarea eficienta a greutatii corporale si prevenirea efectului de yo-yo poate fi obtinuta prin aplicarea unor schimbari ale stilului de viata si ale gandirii care implica:

• Stabilirea unor obiective realiste cu privire la greutatea corporala – schimbarile stilului de viata trebuie adoptate gradual si mentinute constant pentru o pierdere adecvata si de durata a kilogramelor excedentare si conservarea masei musculare.
• Mentinerea unei diete alimentare echilibrate care sa asigure aportul de vitamine si minerale ncesare unei bune functionari a organismului cu excluderea alimentelor supraprocesate, zaharului si grasimilor.
• Adoptarea unui stil de viata activ care sa includa efectuarea de exercitii fizice zilnice raportate la capacitatile proprii.
• Respectarea orelor de somn.
• Consultarea unui specialist in nutritie pentru personalizarea dietei alimentare in conformitate cu necesitatile si stilul de viata propriu – sub atenta indrumare a terapeutului sau nutritionistului, pacientul invata sa gestioneze aspectele emotionale si sa implementeze obiceiuri alimentare sanatoase pentru obtinerea unei greutati corporale adecvate si mentinerea acesteia pe termen lung, cu diminuarea riscului de aparitie al efectului de yo-yo.

Pierderea in greutate poate reprezenta in anumite situatii un proces extrem de dificil deoarece implica depasirea anumitor bariere psihice si emotionale si combaterea unei serii de automatisme ale vietii cotidiene, insa cu rabdare, perseverenta si ajutor specializat, aceste neajunsuri pot fi depasite cu succes chiar si contextul social actual, mai putin favorabil.

Sursa: https://www.medicover.ro