Deputatul PSD Cristina Nichita face apel la ieșeni să se implice activ în proiectele culturale ale orașului, prin proiecte și idei, astfel încât orașul să poată avea o șansă reală de a fi desemnat Capitală Culturală a Europei în anul 2021. Într-o declarație politică, parlamentarul social democrat afirmă că, pe lângă atuurile de neconstestat pe care le deține, respectiv cele de capitală culturală a României, important centru universitar, sau de oraș al spiritualității, Iașul prezintă, din păcate, în cursa sa pentru obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană, și câteva ”vulnerabilități”, printre care se numără și slaba implicare a locuitorilor în proiectele culturale și civice. ” Pe 5 octombrie va fi depus la Ministerul Culturii dosarul de candidatură al Iaşilor la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. În urmă cu câteva zile, primarul Iaşilor şi vicepreşedintele Fundaţiei ”Iaşi – Capitală Culturală Europeană” au prezentat conceptul pentru construirea dosarului de candidatură, intitulat ”Iaşi 2021 – Interfaţa Răsăriteană a Culturii Europene”. Se poate afirma că lupta pentru desemnarea oraşului Iaşi drept simbol cultural al vechiului continent a atins etapa decisivă. Desigur, dincolo de marile atu-uri ale Iaşilor – marea sa reputaţie de spiritualitate, continuitatea vieţii culturale, renumele de mare şi vechi centru universitar – mai există şi numele sub care este cunoscut oraşul nostru: Capitală Culturală a României. Aceasta nu este o denumire de complezenţă, ea reflectă convingerea românilor din toată ţara, convingere veche şi nestrămutată, că Iaşii sunt chintesenţa civilizaţiei culturale urbane a României. Este bine să fim realişti. La ora actuală, oraşul nostru înregistrează şi câteva paliere de vulnerabilitate. Dincolo de subfinanţare – o problemă ce se regăseşte în orice domeniu de activitate şi nu numai în România, ci peste tot în lume – studiile preliminare alcătuirii dosarului de candidatură au reliefat o neaşteptat de slabă implicare a ieşenilor în proiectele culturale şi civice. Acest aspect mi se pare, pe deoparte, cel mai îngrijorător şi, pe de altă parte, cel mai lesne de remediat. Ieşenii pot şi trebuie să se mobilizeze. Ieşenii pot să contribuie cu proiecte personale şi cu idei. Ei pot, într-adevăr, să fie alături de cei ce alcătuiesc dosarul de candidatură a Iaşilor la titlul de Capitală a Culturii Europene. Există foarte mulţi studenţi în Iaşi, foarte mulţi artişti, scriitori şi profesori, foarte mulţi ieşeni creativi şi capabili. Toţi aceştia îşi pot prezenta proiectele personale sau se pot asocia pentru punerea în pagină a unor proiecte şi programe comune”, declară Cristina Nichita, care îi îndeamnă pe toți ieșenii să se implice în acest proiect onorant pentru urbea de pe Bahlui. Desemnarea oraşului ”Capitală Culturală Europeană” în anul 2021 va avea loc în două etape, una de preselecţie, jurizată de experţi locali, desemnaţi de autorităţi, şi de reprezentanţi ai Uniunii Europene, pentru ca mai apoi, decizia finală să fie luată de Parlamentul European, care acceptă sau nu candidatura, respectiv Consiliul de Miniştri al Uniunii Europene. Lista finală cu oraşele ale căror candidatură a fost acceptată va fi făcută publică la finalul anului 2016, urmând ca până la sfârșitul anului 2017, forurile europene să decidă numele oraşului din România, care va fi ”Capitala Culturală Europeană”, alături de un oraș din Grecia, în anul 2021. Până acum, în cursa pentru desemnarea titlului de ”Capitală Culturală a Europei” în anul 2021 și-au depus candidatura mai multe orașe din România, printre care Iași, Timișoara, Cluj și Craiova. (Edmond Macri)