In lipsa factorilor de coagulare dependenti de aceasta vitamina, sangerarea este posibil sa apara in orice zona a corpului celui mic – intern sau extern, cea mai periculoasa fiind hemoragia survenita la nivel cerebral. Hemoragia intracraniana poate avea consecinte pe termen lung sau poate provoca decesul nou-nascutului.

• Boala hemoragica a nou-nascutului

Deficienta de vitamina K conduce la tulburari de coagulare si la sangerari anormale. Nou-nascutii in special sunt vulnerabili deoarece cantitatea de vitamina K transferata de la mama la fat prin placenta este limitata.

Boala hemoragica a nou-nascutului reprezinta un ansamblul de manifestari hemoragice spontane si prelungite care apar in prima saptamana de viata. Cauza acestor manifestari hemoragice o constituie o activitate a factorilor coagularii dependenti de vitamina K sub 20%.

Factorii de risc implicati in aparitia bolii hemoragice a nou-nascutului sunt:

• Valori albuminurie ridicate la mama
• Mamei i s-au admistrat inhibitori ai vitaminei K pentru a preveni formarea de cheaguri de sange spre exemplu (cand medicamentele au fost administrate pentru tratarea altor afectiuni ale mamei)
• Asfixia in timpul nasterii
• Travaliu prelungit si nasterile complicate care au necesitat utilizarea forcepsului de exemplu, operatia de cezariana
• Alaptarea exclusiva fara administrarea vitaminei K la copil dupa nastere
• Prematuritatea – copii prematuri cu intoleranta alimentara
• Prezenta echimozelor ori a hemoragiilor spontane pana la varsta de 6 luni
• Copiii care prezinta malabsorbtie a grasimilor, spre exemplu in cazurile de fibroza chistica.

Este boala hemoragica a nou-nascutului o afectiune frecventa? Potrivit Ministerului Sanatatii, in anul 2020, in Romania, hemoragia intracraniana netraumatica a fatului si nou – nascutului a fost cauza principala in 109 decese, boala hemoragica a fatului si nou – nascutului in 14 decese, alte hemoragii fetale si neonatale – 6 decese. Cifrele inaintate de Ministerul Sanatatii nu pot evalua si gradul de probabilitate al bolii deoarece in Romania se administreaza vitamina K nou-nascutilor ca masura profilactica, prin urmare, sunt prevenite astfel decese.

Administrarea vitaminei K la nou-nascuti

De unde stiu ca este nevoie sa i se administreze bebelusului vitamina K? Daca nu are nevoie de vitamina K?? Sunt preocupari frecvente in randul parintilor care se gandesc ca un nivel scazut de vitamina K in organism trebuie verificat in prezenta unor simptome, prin intermediul unor teste de laborator care sa indice deficitul de vitamina K, abia apoi se administreaza vitamina K.

Rezervele de vitamina K sunt foarte scazute la nou-nascuti deoarece:

• Bacteriile bune care produc vitamina K nu sunt inca prezente in flora intestinala a nou-nascutului
• Laptele matern contine cantitati scazute de vitamina K.

Administrarea vitaminei K la nou nascuti in primele 6 ore de la nastere este o masura profilactica (preventiva), in practica medicala se recomanda vitamina K pentru a preveni boala hemoragica a nou-nascutului.

Studiile au aratat ca profilaxia cu vitamina K este sigura. In SUA spre exemplu, Asociatia Americana de Pediatrie recomanda suplimentarea cu vitamina K la copiii nou-nascuti inca din 1961. Nivelul scazut de vitamina K este periculos pentru nou-nascuti si copiii mici, facandu-i vulnerabili la hemoragii si sangerari anormale care le pot pune celor mici viata in pericol, in special in primele 6 luni de viata.

Deficienta de vitamina K la adulti

Deficientele de vitamina K la adulti sunt rare, insa pot aparea la pacientii aflati sub tratament cu medicamente care blocheaza metabolizarea vitaminei K, la pacientii cu afectiuni medicale care determina malabsortia nutrientilor.

Simptomele lipsei de vitamina K nu sunt evidente. Deficitul de vitamina K poate contribui la aparitia unor sangerari semnificative, la o slaba dezvoltare a oaselor, este factor de risc al osteoporozei si la creste, de asemenea, riscul de boli cardiovasculare.

Pe fondul unei deficiente de vitamina K, pacientul poate exprimenta:

• Sangerari nazale frecvente
• Sangerari gingivale (sangerare la nivelul gingiilor)
• Sangerari menstruale abundenta
• Pete rosii si vanatai
• Sangerari interne.

Deficienta de vitamina K poate duce la hemoragii ale organelor interne. Aceste sangerari necontrolate pot fi grave si pot necesita asistenta medicala de urgenta.

Surse de vitamina K

Vitamina K1 (filochinona) se gaseste in legumele cu frunze verzi precum spanacul, salata verde, broccoliul, iar vitamina K2 (menachinona) este sintetizata de bacteriile intestinale bune, si se gaseste si in alimente de origine animala, asa cum sunt carnea de porc ori ficatul de vita.

Lista alimentelor bogate in vitamina K:

• Varza
• Varza kale
• Varza de Bruxelles
• Conopida
• Mazare verde
• Fasole verde
• Gulie
• Castraveti
• Broccoli
• Spanac
• Salata verde
• Frunze de patrunjel
• Branza
• Unt
• Lapte
• Ficat de vita
• Carne de porc
• Carne de pui
• Sardine
• Hering
• Somon
• Ulei de masline
• Ulei de soia
• Ulei de rapita
• Ulei de in.

Excesul de vitamina K este o conditie medicala ce apare arareori deoarece organismul are capacitatea de a stoca mari cantitati de vitamina K in ficat.  Vitamina K este prezenta la nivelul intregului organism, dar mai ales in ficat, in creier, inima, pancreas si la nivel osos. Ea se descompune rapid, fiind eliminata prin urina si scaun, motiv pentru care se intampla rar sa atinga niveluri toxice in organism, asa cum este cazul altor vitamine liposolubile.

Sursa: www.medicover.ro