Parcul Expoziției – 100 de ani

Cu mare fast și cu multe speranțe, la finalul lunii septembrie 1923 era inaugurată în dealul Copoului „Expoziția agricolă, viticolă și de industrie casnică a Moldovei întregite”. Pentru aceasta fusese amenajat un nou parc, fuseseră trasate alei, sădiți pomi, construite pavilioane pentru expozanți, se ridicaseră modele de case țărănești din Moldova ambelor maluri ale Prutului. Era actul de naștere al Parcului Expoziției

Perioada Primului Război Mondial făcuse din Iași capitala țării, adunând laolaltă conducerea țării și sute de mii de refugiați. După marile încercări ale retragerii și tifosului, Iașul a trăit din plin bucuria și entuziasmul nașterii României Mari la finalul lui 1918. Numai că odată plecate autoritățile și Familia Regală, Iașul a intrat într-un con de umbră, uitat de București și de investițiile de la centru. După război, orașul avea străzile desfundate, clădirile principale aproape ruinate, iar pentru noul Palat Administrativ, actualul Palat al Culturii, nu se găseau fonduri pentru terminare.

Intelectualii și autoritățile locale căutau astfel modalități de a aduce Iașul în prim-planul vieții moderne. Fiindcă titulatura de „a doua capitală a țării” nu îi mai încălzea pe ieșeni, se dorea ridicarea orașului ca important centru comercial, motor de dezvoltare regională. Cum pe plan internațional erau la modă expozițiile care prezentau noutăți și atrăgeau atenția publicului, la Iași apare ideea unei expoziții agricole și de industrie casnică la care să participe toate ținuturile din „Moldova întregită”. Inițial se dorea organizarea în toamna anului 1922, însă autoritățile au avut dificultăți în a aduna banii necesari, estimați la vreo 3 milioane de lei. S-a format însă un Comisariat general al expoziției ce reunea profesori, ingineri și conducerea autorităților locale. În fruntea comisiei era ales celebrul profesor Petru Poni, academician și fost primar al Iașului. Sub îndrumarea dinamicului profesor sunt stabilite colaborările cu județele din Basarabia, sunt selectați expozanții și căutată finanțarea necesară.

Parcul din dealul Copoului

Comisia Interimară a Iaşilor, condusă de primarul Constantin Toma a hotărât folosirea maidanului de la marginea orașului, la capătul aleilor Ghica Vodă, după cazărmile militare. Terenul fusese folosit în perioada războiului de Pirotehnia Armatei, care mai păstra câteva barăci din lemn. Alături era planificată amenajarea Parcului Sportiv „Regele Ferdinand”.

Arhitectul Nicolae Ghica Budeşti a primit sarcina să întocmească planul de sistematizare al zonei şi de amenajare a terenului necesar pavilioanelor. Arhitectul a trasat alei, straturi pentru flori, a stabilit intrarea principală pe drumul Copoului, astăzi Bd. Carol I, iar alta, laterală, prin aleea Ştefan cel Mare – azi strada General Toma Dimitrescu. În partea din vale era pregătit Parcul Sportiv, cu un stadion de fotbal și piste de alergare, unde este și astăzi stadionul Emil Alexandrescu.

Expoziția

În primăvara anului 1923 încep lucrările efective de amenajare a terenului odată primit și sprijinul financiar al Ministerului Agriculturii și Domeniilor, condus de Alexandru Constantinescu și al Ministerului Sănătății și Ocrotirii Sociale, în fruntea căruia era ieșeanul G.G: Mârzescu, fost primar al Iașului în 1916. Sunt plantați 4500 de pomi (brazi, tei și platani), sunt amenajate ronduri de flori, se trag conducte de apă și instalații de electricitate. Începe și ridicarea celor aproximativ 30 de pavilioane pentru expozanți, împărțite pe categorii: agricultură, viticultură și horticultură, zootehnie, apicultură, silvicultură, piscicultură, industrie casnică. Alături de acestea sunt construite modele de case țărănești, berărie, restaurant și, mai sus de aleea principală a parcului, o zonă pentru distracții populare. Deschiderea expoziției este stabilită pentru 15 septembrie cu inaugurarea oficială pe 27 septembrie, când era așteptată la Iași și Familia Regală. După unele întârzieri ale lucrărilor, în luna iulie, ziarul Opinia comentează sarcastic că expoziția va fi deschisă „După Paşti, în sărbători/ Când e câmpul plin de flori”. Programarea inițială este însă respectată și expoziția își deschide porțile.

Dublă inaugurare

Orașul, pavoazat și împodobit cu ghirlande de brad îi așteaptă pe 27 septembrie pe înalții oficiali. În ciuda organizatorilor, inaugurarea are loc sub o ploaie torențială. Sunt prezenți miniștrii Al. Constantinescu, G:G. Mârzescu, I. Inculeț și, surpriza de ultim moment, generalul Berthelot întors cu nostalgie în orașul renașterii României. După banchetul oferit de primărie, invitații vizitează standurile, fiind impresionați, spune presa, de prezentarea expoziției.

O a doua inaugurare are loc pe 5 octombrie, când la Iași sosește Regele Ferdinand în prima vizită de după război. După un Te Deum la Mitropolie și depuneri de coroane la mormintele eroilor de război, Regele vizitează expoziția ieșeană. La banchetul oferit mai apoi, Ferdinand impresionează audiența cu un discurs laudativ la adresa orașului: „lașul în decursul timpurilor totdeauna a dat exemplul patriotismului, sacrificându-se. Lui i se datorește foarte mult. El a clădit în mare parte ceia ce e în România de astăzi. De aceia și sentimentele Mele pentru a doua capitală- dar în timpul războiului a fost adevărata capitală – sentimentele Mele sunt cu deosebire afectuoase pentru voi ieșeni, pentru că, cu voi am suferit și cu voi împreună am văzut lumina cea frumoasă, ce acum strălucește. Azi când am pus piciorul după 5 ani iarăși pe pragul acestui oraș atât de ospitalier, zic cu toată dragostea: Să Trăiască Iașul!” (Evenimentul, 7 octombrie 1923).

Serbări sportive

Cu ocazia deschiderii Expoziției au fost organizate și o serie de întreceri sportive pe stadionul proaspăt amenajat în apropiere. Deși lucrările la tribune nu erau terminate, în prezența unui public numeros au loc competiții de box, aruncări de greutăți, alergări și sărituri în lungime. La finalul manifestării are loc și un meci de fotbal între reprezentativa Iașului și cea a Brăilei. Aceasta din urmă se impune cu scorul de 1-0, spre dezamăgirea ieșenilor.

După numai câteva zile, la vizita Regelui Ferdinand, stadionul găzduiește noi manifestări sportive. De această dată sunt prezentate exerciții de gimnastică și de scrimă a elevilor Liceului Militar. Presa vremii (Evenimentul, 7 octombrie 1923) notează că Regele a fost impresionat de agilitatea adolescenților. A urmat apoi un meci de fotbal între echipele orașelor Cernăuți și Chișinău, câștigat de bucovineni cu 5-1.

Succes, dar fără repetiție

Timp de o lună, cât a fost deschisă, marea expoziție s-a bucurat de success. Mii de vizitatori și oaspeți din străinătate i-au trecut pragul, au fost organizate excursii ale scolilor din Moldova și Basarabia profitând de reducerea de 50% la biletele de călătorie acordată de CFR. După ce porțile s-au închis și ecourile au pălit. Organizatorii doreau să facă o tradiție anuală din această manifestare însă ea nu s-a mai repetat. Era planificat și un Muzeu al Agriculturii, însă a rămas doar în planuri. În câțiva ani, terenul parcului intră în paragină, pavilioanele sunt distruse, iar vacile, după cum se plâng ziariștii vremii sunt scoase la păscut în fosta expoziție. Ideea organizării unui eveniment care să atragă atenția aspura Iașului va fi reluată de primarul Osvald Racovitză cu a sa „Lună a Iașilor”, organizată începând cu 1935.

Lucian Șchiopu