Stresul scade toleranta la durere. Perceptia durerii reprezinta rezultatul interactiunii dintre factori biologici, psihologici si sociali.

La nivel fizic, mecanismele implicate in perceptia durerii sunt complexe si antreneaza pe de o parte factori biologici (hormoni de stres), iar de alta parte activeaza sistemul nervos simpatic responsabil cu pregatirea organismului pentru „lupta sau fuga” (creste ritmul cardiac, dilata bronhiile pentru a facilita respiratia, elibereaza glucoza pentru un surplus de energie si incetineste activitatea digestiva cu scopul de a redirectiona resursele organismului catre eliminarea pericolului).

De asemenea, perceptia durerii este modulata de anumite substante chimice eliberate la nivelul creierului. In conditii de stres, sensibilitatea la durere creste. Cu cat ne simtim mai stresati, cu atat este nevoie de mai putini stimuli pentru a resimti durerea, astfel ca un disconfort minor poate fi usor de amplificat de situatiile stresante, transformandu-se in durere.

Stresul si afectiunile respratorii

Sistemul respirator alimenteaza cu oxigen celulele corpului, fiind implicat si in eliminarea dioxidului de carbon din organism.

Aerul inspirat pe nas strabate laringele si caile respiratorii superioare, apoi coboara prin trahee, ajungand in plamani cu ajutorul bronhiilor. Stresul si emotiile puternice genereaza, printre altele, simptome precum dificultati de respiratie si/ sau respiratie accelerata (rapida si superficiala).

In mod normal, persoanele care NU se confrunta cu boli respiratorii, gestioneaza cu usurinta aceste simptome. In schimb, pentru pacientii cu afectiuni respiratorii factorii de stres genereaza o „munca” suplimentara care le poate exacerba problema de sanatate (astm, boala pulmonara cronica obstructiva (BPOC), emfizem pulmonar si bronsita cronica.).

Efectele stresului asupra pielii si parului

Pielea si parul nu sunt nici ele imune la efectele stresului. Afectiuni ale pielii precum eczema, rozaceea, psoriazisul, inclusiv infectiile cu herpes virus sunt agravate de stres.

Stresul poate conduce si la aparitia pruritului (mancarimi), a urticariei, transpiratiei excesive si la caderea parului.

Desi mai multe studii au scos la iveala dovezi cu privire la legatura dintre stresul psihologic si exacerbarea anumitor boli de piele, stresul este un factor dificil de cuantificat, astfel ca datele clinice si stiintifice obtinute sunt de multe ori greu de interpretat.

Probleme gastrointestinale cauzate de stres

La nivelul sistemului digestiv se gasesc milioane de neuroni ce au proprietatea de a functiona independent si care se afla in comunicare directa cu encefalul (creierul), explicand in felul acesta si senzatia de „flururi in stomac” atunci cand ne indragostim.

Stresul are capacitatea de a afecta aceasta comunicare creier – intestin, actionand precum un factor declansator pentru durere, meteorism abdominal – balonare, dar si ca amplificator al altor disconforturi intestinale.

Totodata, intestinul este populat cu milioane de bacterii benefice pentru organism care ne influenteaza starea de sanatate in mod direct. Stresul este asociat cu modificari ale bacteriilor intestinale „bune”, ce la randul lor influenteaza starea de spirit.

Sistemul imunitar este si el influentat de stres

Stresul slabeste sistemul natural de aparare al organismului.

Glucocorticoizii, asa cum este cortizolul al carui nivel creste considerabil in conditii de stres, joaca un rol important in reglarea sistemului imunitar si in reducerea inflamatiei. Insa in conditii de stres cronic, asta poate duce la o comunicare defectuoasa intre sistemul imunitar si axa hipotalamo-hipofizo-suprarenala – HPA (cele trei glande endocrine care impreuna regleaza raspunsul organismului la stres).

Afla mai multe despre glandele suprarenale si nivelul de cortizol din organism

Dereglarea axei HPA poate conduce la o serie de afectiuni mintale si manifestari nedorite:

• Depresie si anxietate
• Tulburari de somn
• Oboseala cronica
• Dificultati in mentinerea concentrarii
• Dureri de cap
• Slabiciune musculara
• Simptome digestive.

Sistemul imunitar poate fi sustinut nu doar printr-o alimentatie potrivita si exercitiu fizic, ci si prin reducerea stresului.

Sanatatea reproductiva si stresul

La barbati, cortizolul in exces poate afecta functionarea biochimica normala a sistemului reproducator. Stresul pe perioade indelungate de timp afecteaza productia de testosteron, ceea ce determina o scadere a apetitului sexual, putand inclusiv sa conduca la disfunctii erectile sau impotenta. Cercetatorii au descoperit ca barbatii care au experimentat doua sau mai multe evenimente traumatice de-a lungul vietii au inregistrat un procent mai mic al motilitatii spermei si un procent mai mic al spermatozoizilor cu morfologiie normala comparativ cu barbatii care nu au trecut prin evenimente traumatice, stresante.

Si in cazul femeilor, nivelul ridicat de stres este asociat cu absenta menstruatiei sau cicluri menstruale neregulate care pot ridica dificultati, mai ales in cazul persoanelor care urmaresc sa obtina o sarcina.

De asemenea, pe fondul stresului dorinta sexuala este diminuata.

In cazul simptomelor provocate de diferite afectiuni ginecologice, precum sindromul ovarelor polichistice, stresul exacerbeaza simptomatologia.

Somnul

Stresul influenteaza atat calitatea somnului, cat si durata acestuia. O stare constanta de ingrijorare pune corpul si mintea in alerta continua, daunand calitatii odihnei. De multe ori apare si cercul vicios: sunt stresat nu pot sa dorm, faptul ca nu dorm suficient sau bine ma streseaza si mai tare.

Afla mai multe despre somnul insuficient si la ce riscuri ne expunem cand nu dormim?

Cresterea in greutate pe fond de stres

Glandele suprarenale sintetizeaza diferite tipuri de hormoni, inclusiv cortizol, hormoni ce participa activ nu doar la reglarea sistemului imunitar, ci si la reglarea sistemului metabolic. Din cauza hormonului de stres, cortizol, eliberat in exces in contextul stresului cronic, metabolismul sufera modificari. O rata metabolica scazuta inseamna ca organismul va arde mai putine calorii in repaus, favorizand acumularea kilogramelor in plus.

Mai mult, raspunsul hormonal la stres poate fi observat si prin stimularea poftei de mancare, ceea ce atrage dupa sine acumularea grasimilor, in special la nivelul abdomenului. Afla despre cercul vicios al mancatului pe fond de stres.

Probleme de sanatate mintala

Sanatatea mintala nu se refera strict la tulburari severe asa cum sunt schizofrenia ori tulburarea bipolara, ci la orice ne afecteaza starea de bine. Stresul diminueaza entuziasmul pentru activatile care in mod normal ne bucurau, reduce gradul de implicare in hobby-uri si activitati placute si ne determina sa petrecem mai putin timp alaturi de persoanele dragi. In plus, ingrijoarea constanta contribuie la aparitia ori la agravarea sindroamelor depresive si anxietatii.

Problemele de concentrare la munca, somnul neodihnitor, modificarile apetitului, schimbarile bruste ale starii emotionale sunt cateva dintre semnele care pot indica prezenta stresului cronic. Cauta ajutor specializat la un psiholog sau psihoterapeut daca simti ca nu poti depasi singur aceasta perioada. Desi uneori nu se observa imediat, efectele stresului pe termen lung prejudiciaza sever calitatea vietii. Este esential sa invatam sa recunoastem si sa gestionam stresul pentru a ne proteja starea de bine.

Sursa:medicover.ro