Preponderent, indigestiile asociate perioadei de vacanta sau “diareea calatorului” constituie o afectiune autolimitata care se remite spontan fara a necesita tratament specific. Exista insa si situatii in care emisia repetata de scaune diareice si varsaturile determina deshidratare severa cu risc de aparitie al complicatiilor cu prognostic nefavorabil, mai ales in cazul sugarilor si varstnicilor cu mecanisme limitate de autocompensare.

De ce apar problemele gastro-intestinale in vacanta?

Cauza cea mai frecventa a tulburarilor gastrointestinale care apar pe durata vacantei este reprezentata de infectiile cauzate de Escherichia coli (aproximativ 30% din situatii) urmata de Campylobacter jejuni, Shigella si Salmonella.

Dintre patogenii virali, cel mai des implicati in etiologia diareei calatorului, reprezentativi sunt Norovirusul si Rotavirusul, in timp ce Cryptosporidium, Entamoeba histolytica si Giardia intestinalis constituie principalii patogeni parazitari care pot determina manifestari digestive pe durata vacantelor.

Principalii factori care favorizeaza aparitia infectiilor gastrointestinale și a manifestarilor asociate acestora sunt reprezentate de lipsa accesului la apa potabila si curent, alaturi de lipsa respectarii regulilor de igiena in timpul preparii si al manevrarii alimentelor.

Persoanele cele mai predispuse la aparitia indigestiei si sindromului diareic pe durata calatoriilor sunt reprezentate de sugari, copiii mici, cele care prezinta sistem imunitar slabit, diabet zaharat, boli intestinale inflamatorii si pacientii aflati sub tratament cu antiacide.

Care sunt alimentele care conduc cel mai des la tulburari de tranzit si probleme gastrointestinale?

Alimentele implicate cel mai frecvent in aparitia indigestiilor si scaunelor diareice in timpul vacantei sunt reprezentate de:

• Fructe si legume care nu pot fi decojite si salatele proaspete
• Laptele nepasteurizat, branza, inghetata si iaurtul
• Carnea cruda sau insuficient preparata termic
• Fructele de mare si pestele (in special cel pescuit din recifurile tropicale)
• Mustar, sos de tomate si dressing-urile lasate pentru mult timp la temperatura camerei
• Gheata din bauturile racoritoare (obtinuta din apa provenita din surse nepotabile).

Cum limitam efectele neplacute cauzate de modificarea regimului alimentar?

Principalele modalitati prin care pot fi evitate neplacerile digestive cauzate de modificarea regimului alimentar pe durata vacantei includ:

• Evitarea consumului de alimente de tip “street food”.
• Evitarea racirii bauturilor cu ajutorul cuburilor de gheata.
• Consumul de lichide din sticle sigilate sau din pahar/cana cu ajutorul paielor de unica intrebuintare.
• Atentie sporita la condimentele si a preparatele traditionale specifice zonelor de vacanta.

Care sunt simptomele care ar trebui sa ne alarmeze?

Perioada de incubatie in cazul infectiilor bacteriene si virale ale tractului digestiv variaza in functie de agentul cauzal implicat, aceasta putand fi cuprinsa intre 6 si 24 de ore, in timp ce parazitozele intestinale se pot manifesta si la 3 saptamani dupa ingestia alimentelor contaminate.

Diareea calatorului evolueaza cu:

• Febra
• Senzatie de greata si varsaturi
• Crampe abdominale si emisia de 3 sau mai multe scaune apoase pe zi.

Deshidratarea severa constituie cea mai grava complicatie a indigestiilor si a diareei calatorului. Persoanele care prezinta pliu cutanat persistent, tulburari de ritm cardiac, oligurie (emisii urinare reduse cantitativ), anurie (lipsa mictiunilor) si stare de constienta alterata, fiind indrumate sa se adreseze cat mai rapid catre serviciul medical de urgenta, pentru corectare hidroelectrolitica si/sau administrare de tratament etiologic (care se adreseaza cauzei).

Emisia de scaune diareice cu striuri sangvinolente, durerea abdominala de intensitate crescuta si febra inalta constituie alte manifestari care pot insoti tulburarile gastrointestinale asociate calatoriilor, in prezenta carora se recomanda prezentarea cat mai rapida la serviciul medical de urgenta.

Ce mancam atunci cand suferim o indigestie?

Regimul alimentar recomandat persoanelor care sufera de indigestie cuprinde consumul de:

• Orez fiert
• Carne slaba fiarta
• Legume fierte
• Cartofi copti in coaja
• Banane
• Solutii cu electroliti
• Ceaiuri neindulcite
• Apa.

Se recomanda evitarea dulciurilor, alimentelor rafinate, prajelilor, gasimilor, rosiilor, cepei, citricelor, a bauturilor carbogazoase si a laptelui.

Regim alimentar in caz de diaree

Regimul alimentar in cazul copiilor cu diaree trebuie sa cuprinda:

• Paine prajita
• Covrigei
• Sticksuri
• Biscuiti simpli
• Apa plata
• Ceai de menta
• Supa de morcov, pastarnac, patrunjel, telina
• Orez fiert
• Mucilagiu de orez.

Incepand cu a doua zi se pot consuma:

• Banane
• Mar copt
• Branza de vaci prospata
• Telemea de vaca putin sarata
• Carne de pasare sau vita
• Lapte fara lactoza.

Incepand cu a 3-a zi se pot introduce in alimentatia copilului:

• Oua fierte tari
• Iaurt natural
• Paste fainoase.

La fel ca in cazul copiilor, regimul alimentar al adultilor cu sindrom diareic include:

• Banane
• Orez
• Mere coapte
• Paine prajita
• Apa si ceaiuri in cantitati suficiente pentru compensarea pierderilor prin scaun
• Supa clara de legume
• Cartofi fierti
• Oua fierte
• Paste simple
• Covrigei
• Biscuiti
• Branza de vaci.

Regim alimentar constipatie

Alimentatia adultului care sufera de constipatie trebuie sa cuprinda:

• Legume fierte si crude

• Cartofi
• Spanac
• Dovlecel
• Telina
• Fasole verde
• Sfecla rosie
• Salata verde
• Rosii

• Fructe in cantitate crescuta

• Pere
• Caise
• Mere
• Prune
• Smochine
• Curmale

• Lapte batut
• Iaurt
• Chefir
• Smantana
• Cereale integrale
• Miere
• Dulceata si sucuri de fructe
• Consum adecvat de apa.

In cazul copiilor, constipatia poate fi ameliorata prin cresterea consumului de fibre alimentare regasite in:

• Paine integrala
• Paste integrale
• Orez brun
• Ovaz
• Fructe

• Pere
• Mango
• Nectarine
• Smochine
• Portocale
• Kiwi
• Fructe de padure
• Stafide
• Mere

• Legume, in special

• Mazare
• Fasole
• Linte
• Varza
• Dovleac
• Spanac

• Porumb
• Floricele de porumb
• Iaurt
• Chefir.

Hidratarea copilului care sufera de constipatie este la fel de importanta ca la adult si trebuie asigurata printr-un consum adecvat de lichide in functie de sezon (vara se recomanda cresterea aportului de lichide), varsta celui mic, si gradul de activitate al acestuia (in timpul activitatilor sportive sau al efortului depus la joaca).

Ce trebuie sa avem in trusa medicala in concediu?

Pentru a gestiona eficient manifestarile clinice ale unor eventuale tulburari gastrointestinale in timpul deplasarilor este important sa ne asiguram ca trusa medicala contine:

• Probiotice
• Saruri de hidratare orala
• Antibacteriene intestinale (pentru diareea infectioasa)
• Antipropulsive intestinale (pentru diaree de cauza neinfectioasa)
• Antiacide
• Laxative.

Nu uitati ca inainte de a calatori in zone tropicale, medicii epidemiologi recomanda vaccinare specifica pentru prevenirea riscului de a dobandi anumite boli endemice de tipul malariei, febrei galbene, encefalitei japoneze, febrei tifoide, meningitei meningococice, tusei convulsive, gripei, rabiei si nu numai. Schema de vaccinare este personalizata in functie de destinatia aleasa, durata calatoriei, riscurile de imbolnavire asociate zonei geografice vizitate si schema de vaccinare obligatorie aferente acesteia.

Vaccinarea trebuie efectuata cu 4-6 saptamani anterioare deplasarii in zonele tropicale sau in cazuri de urgenta chiar inaintea plecarii si va fi consemnata intr-un certificat international de vaccinari.

Sursa: www.medicover.ro