BEC a constatat încălcări ale legilor la desemnarea preşedinţilor birourilor de circumscripţie; recomandă aplicarea riguroasă a legii

Hotărârile BEC în acest sens sunt definitive şi nu pot fi contestate prin formularea unor acţiuni în justiţie. BEC menţionează că, totuşi, persoanele care s-au considerat prejudiciate au formulat acţiuni în justiţie.

Biroul Electoral Central recomandă tuturor persoanelor implicate în organizarea alegerilor să aplice riguros prevederile legale în vigoare pentru „prevenirea eventualelor situaţii de natură să întârzie finalizarea activităţilor premergătoare desfăşurării zilei votării”.

„Biroul Electoral Central pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024 a fost sesizat, prin contestaţiile formulate, de existenţa unor încălcări ale legilor electorale aplicabile alegerilor din data de 9 iunie a.c. în privinţa operaţiunilor de tragere la sorţi a preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora, efectuate de preşedinţii Tribunalelor. Cu această ocazie, BEC a constatat existenţa unor încălcări majore ale legilor electorale în realizarea operaţiunilor menţionate anterior, care au constat îndeosebi în extinderea, vădit nelegală, a categoriei magistraţilor care pot fi introduşi în urna din care se face selecţia conform dispoziţiilor legale în vigoare, prin introducerea persoanelor de specialitate juridică asimiliate magistraţilor, precum şi a altor persoane”, se arată într-un comunicat al BEC.

Conform BEC, potrivit articolului 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, din categoria magistraţilor fac parte judecătorii şi procurorii, iar, conform prevederilor articolului 20 alin. (5) şi (51) din Legea nr. 115/2015, în urna din care se efectuează tragerea la sorţi pot intra doar două categorii de persoane şi anume: magistraţii şi juriştii înscrişi în Corpul experţilor electorali care au o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani.

„Precizăm că există o diferenţă esenţială, din perspectiva legilor electorale şi a Legii nr. 303/2022, între magistraţi şi persoanele de specialitate juridică asimilate magistraţilor, precum magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, asistenţii judiciari etc., în sensul că asimilarea nu operează în materie electorală, ci doar în cazurile şi domeniile expres prevăzute de Legea nr. 303/2022. În consecinţă, doar magistraţii pot intra în urnele din care se efectuează tragerile la sorţi, nu şi persoanele de specialitate juridică asimilate magistraţilor”, mai explică BEC.

O altă neregulă sesizată în realizarea acestor operaţiuni se referă la încălcarea criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei preşedintelui şi locţiitorului acestuia de sediul în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie din localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială respectivă, „consacrat de o normă imperativă, şi anume art. 20 alin. (5) din Legea nr. 115/2015”.

„Astfel, după extragerea din urnă a preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor de circumscripţie, preşedintele Tribunalului trebuie să desemneze persoanele extrase prin aplicarea principiului antemenţionat”, indică BEC.

„Aceste încălcări sunt de natură să determine creşterea accentuată şi nejustificată a cheltuielilor electorale aferente desfăşurării activităţii birourilor electorale de circumscripţie”, transmite BEC.

„Pornind de la încălcările majore ale legii constatate prin Hotărârea nr. 19H/16.04.2024, Hotărârea nr. 29H/19.04.2024, Hotărârea nr. 30H/19.04.2024, Hotărârea nr. 31H/19.04.2024, Hotărârea nr. 32H/19.04.2024, Hotărârea nr. 33H/19.04.2024 şi Hotărârea nr. 34H/19.04.2024, BEC a luat măsuri de remediere a acestora, dispunând desfiinţarea proceselor-verbale de constituire a birourilor electorale de circumscripţie din judeţele Alba, Argeş, Buzău, Dolj, Giurgiu, Ialomiţa şi Mureş şi reluarea operaţiunii de desemnare a preşedinţilor şi locţiitorilor acestor birouri electorale, cu respectarea prevederilor legale şi a paşilor detaliaţi în adresele 516C/BEC2024/17.04.2024 şi 641C/BEC2024/20.04.2024”, arată Biroul Electoral Central.

Hotărârile Biroului Electoral Central menţionate sunt definitive, fără a putea fi contestate prin formularea unor acţiuni în justiţie, potrivit articolului 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015.

„Scopul declarării acestor hotărâri ca definitive ţine seama, pe de o parte, de respectarea interesului naţional, constând în desfăşurarea cu celeritate a activităţilor din perioada electorală, celeritate care ar fi afectată de curgerea timpului necesar desfăşurării procedurilor judiciare în cazul contestării în justiţie, precum şi de incertitudinea juridică şi socială care ar exista în acest interval de timp şi, pe de altă parte, de faptul că aceste hotărâri nu pun în discuţie exercitarea drepturilor fundamentale de a alege şi de a fi ales. În privinţa acestor drepturi, legile electorale au recunoscut expres posibilitatea contestării hotărârilor pronunţate în materie electorală. Cu toate acestea, persoanele care s-au considerat prejudiciate prin Hotărârile Biroului Electoral Central menţionate anterior au formulat acţiuni în justiţie, procesele respective fiind în curs de desfăşurare”, mai arată BEC.

Biroul Electoral Central recomandă tuturor persoanelor implicate în organizarea alegerilor din data de 9 iunie aplicarea riguroasă a prevederilor legale în vigoare pentru prevenirea eventualelor situaţii de natură să întârzie finalizarea activităţilor premergătoare desfăşurării zilei votării, se mai menţionează în comunicat. AGERPRES