Astfel, arată actul normativ, toate intervenţiile care se efectuează asupra monumentelor istorice – altele decât cele de schimbare a funcţiunii sau a destinaţiei, de întreţinere sau de reparaţii curente ori de amplasare a echipamentelor sau a infrastructurii fizice destinate susţinerii reţelelor de comunicaţii electronice, care se încadrează ca microlucrări, lucrări standard sau lucrări de mică amploare, aşa cum sunt acestea prevăzute în legislaţia privind facilitarea dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice, indiferent de sursa lor de finanţare şi de regimul de proprietate a imobilului – se fac cu personal de specialitate atestat, sub inspecţia şi controlul propriu ale Ministerului Culturii, respectiv ale serviciilor publice deconcentrate ale acestuia, în condiţiile legii.
În cazul în care un imobil nu are un proprietar cunoscut, comunicarea deciziei privind declanşarea procedurii de clasare, respectiv a procedurii de urgenţă, se consideră realizată prin afişarea acesteia la sediul primăriei şi al serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii pe al cărui teritoriu administrativ se află bunul imobil în cauză, precum şi pe paginile de internet ale acestora. În acest caz, regimul juridic de monument istoric se aplică începând de la data afişării deciziei privind declanşarea procedurii de clasare, respectiv a procedurii de clasare de urgenţă, potrivit dispoziţiilor prezentei legi.
Elaborarea expertizelor tehnice, a proiectelor de consolidare, restaurare şi dirigentarea lucrărilor se efectuează numai de personal de specialitate atestat de către Ministerul Culturii, cu respectarea exigenţelor specifice domeniului monumentelor istorice şi a cerinţelor privind calitatea lucrărilor în construcţii.
Comisia Naţională a Monumentelor Istorice este formată din 21 de membri, personalităţi, profesionişti în domeniul protejării monumentelor istorice, numiţi prin ordin al ministrului Culturii, pentru un mandat de doi ani.
Comisia pentru Soluţionarea Contestaţiilor în Domeniul Patrimoniului Cultural Imobil este compusă din nouă membri, dintre care doi funcţionari publici din cadrul direcţiei de specialitate a Ministerului Culturii. Membrii comisiei, cu excepţia funcţionarilor publici, sunt profesionişti atestaţi de Ministerul Culturii în domeniile protejării monumentelor istorice şi patrimoniului arheologic.
Fondurile obţinute din aplicarea timbrului monumentelor istorice pot fi suplimentate prin fonduri alocate de la bugetul de stat, în vederea organizării sesiunilor de finanţare a proiectelor multianuale ce vor fi cuprinse într-un program distinct. AGERPRES/