Animalele de ferma (oi, vaci, capre, porci), cele de companie (caini, pisici), primate (cimpanzei, maimute), pasarile domestice si cele exotice, reptilele (serpi, testoase, iguane), amfibieni (broaste) rozatoarele (hamsteri, soareci, sobolani, porci de guineea) si liliecii reprezinta principalele vertebrate care pot transmite diferite tipuri de agenti patogeni implicati in aparitia zoonozelor.

Anumite zoonoze, asa cum este cazul rabiei, pot fi prevenite prin administrarea de vaccin specific, insa exista si agenti patogeni transmisi de la animale la om care pot genera afectiuni cu evolutie severa, nefasta pentru pacient-Ebola.

Principalele modalitati de transmitere ale zoonozelor includ:

• Consumul de apa si carne contaminate
• Contactul direct al omului cu dejectiile animale, secretii sau sange contaminat ale vertebratelor infectate
• Inhalarea sporilor bacterieni/fungici
• Nu in ultimul rand, prin muscaturi sau zgarieturi.

Anumiti agenti patogeni proveniti de la animale pot suferi mutatii in urma carora devin transmisibili strict interuman asa cum este cazul virusului imunodeficientei umane si coronavirusului responsabil de aparitia pandemiei din 2019. In aceasta situatie, patologiile isi pierd statutul de zoonoze, insa patogenii pot infecta in continuare animalele cauzandu-le imbolnavirea.

Principalele categorii populationale cu risc crescut de a dezvolta o zoonoza includ fermierii si crescatorii de animale, lucratorii din abatoare, ingrijitorii gradinilor zoologice si sanctuarelor de animale, vanzatorii din carmangerii si piete de animale vii si persoanele care traiesc in zone semiurbane in apropierea padurilor sau zonelor salbatice.

Cele mai frecvente zoonoze transmise de animalele de companie

Zoonozele transmise in mod frecvent omului de catre animalele de companie includ:

• Infectii bacteriene – psitacoza (pasari exotice), boala ghearelor de pisica (pisica domestica), salmoneloza (reptile de companie), pneumoniile cu Mycoplasma pneumoniae, leptospiroza (caini).
• Parazitoze – criptosporidioza, echinococoza (caine), toxoplasmoza (pisica).
• Infectii virale – gripa aviara, rabia (caini), giardioza.
• Infectii fungice – tinea corporis (caini, pisici).

Toxoplasmoza simptome

Toxoplasmoza reprezinta o zoonoza cauzata de Toxoplasma gondii, un parazit transmis omului de catre familia Felidae din care fac parte si pisicile domestice. Gravidele si persoanele cu sistem imunitar slabit constituie principalele categorii de risc ale acestei zoonoze din cauza posibilitatii de transmitere transplacentara a parazitului de la mama la fat si de aparitie a complicatiilor la indivizii cu imunodeficit.

La adultii imunocompetenti si femeile aflate in afara perioadei de sarcina, infectia evolueaza de regula asimptomatic, iar atunci cand se manifesta, aceasta asociaza tablou pseudogripal care include:

• Sindrom febril
• Dureri musculare
• Oboseala
• Disconfort dureros faringian
• Adenopatii la nivel cervical, suboccipital, supraclavicular si inghinal.

Rabia simptome

Rabia, hidrofobia sau turbarea constituie o zoonoza virala cauzata de un virus neurotrop din genul Lyssavirus (care afecteaza sistemul nervos central) care este transmisa la om prin muscatura unui mamifer infectat (vulpe, bursuc, caine, pisica, liliac). Virusul cauzeaza aparitia unei meningoencefalite difuze la aproximativ 1-3 luni de la expunerea initiala, care se manifesta de regula prin:

• Spasme
• Stare de agitatie psihomotorie
• Frica de apa – hidrofobie
• Deficit motor la nivelul anumitor segmente ale corpului
• Stare de confuzie
• Coma, si in cele din urma, deces.

Psitacoza simptome

Psitacoza este o zoonoza cauzata de Chlamydia psittaci, o bacterie intracelulara de dimensiuni reduse transmisa la om de catre diverse specii de pasari exotice care includ papagalii si perusii, dar si de catre animalele de ferma oi, vaci, capre sau de companie – pisici.

Psitacoza reprezinta o boala profesionala a angajatilor gradinilor zoologice, a celor din petshop-uri, medicilor veterinari, agricultorilor si fermierilor, care se manifesta de regula dupa o perioada de incubatie care poate fi cuprinsa intre 5 si 14 zile si poate evolua sub 3 forme:

• Forma multisistemica diseminata caracterizata prin encefalita sau meningita asociata cu pneumonie.
• Forma pseudogripala care include sindrom febril inalt si frisoane.
• Forma pulmonara sau pneumonia atipica manifestata la nivel respirator dupa inhalarea de aerosoli contaminati, prin:
• Sindrom febril
• Frisoane
• Tuse
• Stare generala alterata
• Mialgii
• Cefalee
• Dispnee
• Junghi toracic.

Echinococoza simptome

Echinococoza, hidatidoza sau boala hidatica reprezinta o boala parazitara determinata de Echinoccocus granulossus transmis de la caine la om. Boala se transmite prin consumul de alimente si apa contaminate cu oua parazitare si se localizeaza de regula la nivel hepatic (peste 60% din cazuri) manifestandu-se prin:

• Prurit tegumentar generalizat
• Eruptie cutanata
• Sindrom febril
• Durere abdominala
• Senzatie de greata
• Varsaturi
• Tuse
• Stare generala alterata.

Hemoptizia (tuse cu sange), vomica (eliminarea continutului lichidian al unui chist pulmonar dupa ruperea spontana a acestuia la nivelul unei bronhii) si durerea toracica sunt specifice localizarilor pulmonare ale chistului. Boala hidatica poate evolua asimptomatic pentru perioade indelungate de timp, uneori chiar si 20 de ani datorita ritmului lent de evolutie al chisturilor.

Diagnosticarea zoonozelor | Teste si investigatii

Diagnosticul zoonozelor este atat clinic, cat si paraclinic, si implica efectuarea unui examen clinic amanuntit al pacientului alaturi de investigatii de laborator specifice organului sau sistemului la nivelul caruia se manifesta patologia.

In functie de recomandarile medicului specialist (infectionist, neurolog, internist), investigatiile utilizate pentru diagnosticarea zoonozelor pot presupune recoltarea de sputa, secretii nazo-faringiene, sange, materii fecale sau biopsii musculare atat pentru evidentierea directa a agentului patogen, cat si indirecta a acestuia prin determinarea anticorpilor circulanti specifici.

Manifestarile clinice nespecifice si aparitia tardiva a acestora (la mult timp dupa contactul infectant) pot induce in eroare medicul curant, intarziind in anumite situatii stabilirea diagnosticului etiologic al zoonozei, insa din fericire, investigatiile disponibile la momentul actual inlesnesc acest proces crescand considerabil sansele de vindecare ale pacientului.

Prevenirea zoonozelor

Principalele masuri de preventie ale zoonozelor includ:

• Respectarea schemei de vaccinare nationale disponibila in functie de fiecare zona geografica in parte.
• Spalarea frecventa a mainilor dupa contactul cu animalele de companie din locuinta si igienizarea regulata a habitatului acestora (custi, colivii, acvarii, terarium-uri, boluri pentru apa mancare).
• Utilizarea manusilor de protectie in timpul manipularii animalelor vii. In cazul unei muscaturi sau alte leziuni produse de catre un animal domestic strain sau salbatic se recomanda consultarea cat mai rapida a unui cadru medical pentru ingrijirea plagii si realizarea profilaxiei corespunzatoare (vaccin antirabic).
• Respectarea timpilor de preparare termica a hranei si evitarea consumului de carne cruda sau insuficient gatita; evitarea consumului de carne de vanat.
• Evitarea contactului direct cu animale bolnave si cu persoane infectate care pot transmite virusul interuman.

Sursa: www.medicover.ro