Trichineloza: siguranta alimentara si riscul de imbolnavire

Trichineloza este o zoonoza (boala transmisa de la animale la om) cauzata de un nemotod (parazit) care apartine genului Trichinella si ajunge in organismul uman dupa consumul de carne care contine paraziti inchistati. Genul Trichinella include mai multe specii parazitare care pot afecta omul in functie de obiceiurile alimentare ale acestuia si anume:
Trichineloza: siguranta alimentara si riscul de imbolnavire
  • T.spiralis regasita in special in carnea de porc prezinta distributie uniforma pe tot globul;
  • T.pseudospiralis cu raspandire la fel de extinsa poate fi transmisa la om dupa consumul de carne provenita atat de la mamifere, cat si de la pasari bolnave;
  • T.nativa specifica ursilor polari din regiunea arctica;
  • T.nelsoni raspandita pe teritoriul continentului african care afecteaza in special animalele necrofage (denumite si sanitarii naturii includ mamifere si pasari care consuma lesuri);
  • T.britovi care afecteaza in animalele carnivore din Europa si Asia de Vest;
  • papuae implicata in aparitia trichinelozei la persoanele care consuma carne de porc domestic si mistret din Papua Noua Guinee si Thailanda.

 

Ce este Trichinella spiralis?

Trichinella spp., agentul cauzal al trichinelozei este un nematod (vierme rotund) care afecteaza accidental omul dupa ingestia de carne contaminata provenita in special de la porcine, dar si alte mamifere care includ mistreti, ursi polari si elani. Femela de Trichinella are o lungime de 2.2 mm, in timp ce masculii sunt ceva mai mici atingand dimensiuni de 1.2 mm. Durata de viata a parazitului este de aproximativ 1 luna.

Larvele inschistate de Trichinela pot persista la nivel muscular pana la 40 de ani in cazul omului si pana la 20 de ani in cazul ursilor polari, fara a-si pierde patogenitatea (isi pot relua ciclul de viata daca afecteaza o noua gazda prin consumul de carne provenita de la animale bolnave).

Cum se produce infectia la oameni?

Trichineloza la om apare ca urmare a ingestiei de carne insuficient preparata termic la nivelul careia se regasesc larve parazitare inchistate de Trichinella (cu exceptia speciilor de T.pseudospiralis si T.papuae care nu prezinta forma chistica).

Dupa expunerea larvelor inchistate la sucul gastric acid, acestea se dechisteaza si invadeaza mucoasa intestinului subtire, unde naparlesc de 4 ori si se transforma in viermi adulti de sex feminin si masculin. La aproximativ 2 zile dupa ingestie, parazitii devin maturi si copuleaza la 5-7 zile de la infectie, generand larve care migreaza catre tesutul muscular bogat in oxigen (musculatura scheletica) a gazdei, unde se reinchisteaza, determinand aparitia manifestarilor clinice sistemice specifice trichinelozei si genereaza aparitia de anticorpi circulanti.

Larvele migreaza cu precadere la nivelul musculaturii bine oxigenate, active regasita la nivelul limbii, laringelui, toracelui (muschii costali), membrelor inferioare si superioare si ai globului ocular. Afla mai multe despre bolile care pot fi transmise prin consumul de alimente contaminate

Simptome trichineloza

Severitatea manifestarilor clinice este direct proportionala cu numarul de paraziti continuti in carnea ingerata de catre om si pot fi clasificate in doua categorii in functie de etapa de evolutie a parazitozei:

  • Faza enterala a bolii (intestinala) sau perioada de incubatie care se manifesta prin:
  • Varsaturi
  • Dureri abdominale
  • Scaune diareice apoase insotite de sindrom febril
  • Se instaleaza la aproximativ 2-30 ore de la ingestia formelor parazitare inchistate.
  • Faza parenterala care corespunde etapei de migrare a larvelor de trichinella (aproximativ 7 zile de la infectie) si cantonarea lor la nivelul musculaturii striate in care pacientul prezinta:
  • Sindrom febril
  • Exantem (manifestari cutanate)
  • Edem
  • Endocardita
  • Mialgii care pot evolua pentru perioade indelungate de timp cuprinse intre 4 si 16 saptamani.

Formele asimptomatice de trichineloza pot fi depistate prin investigatii de laborator care deceleaza eozinofilie tranzitorie (cresterea numarului de eozinofile in sange) si pozitivarea testelor serologice. Formele usoare de boala sunt insotite de manifestari clinice diminuate care includ sindrom febril moderat care evolueaza mai putin de 7 zile si asociaza eozinofilie crescuta si pozitivarea testelor serologice.

Formele moderate ale acestei parazitoze se manifesta prin:

  • Mialgii
  • Edeme periorbitale
  • Sindrom febril timp de pana la 2 saptamani.

Trichineloza severa asociaza:

  • Sindrom febril inalt >39°C
  • Vasculita alergica cu edem si/sau hemoragii la nivel ocular
  • Complicatii pulmonare, ale sistemului nervos central si cardiace.
  • Inchistarea larvelor la nivelul tesutului muscular genereaza mialgii (dureri musculare) si slabiciune musculara direct proportionala cu numarul chisturilor.

Reguli de siguranta alimentara

Pentru a preveni ingestia accidentala de carne contaminata cu Trichinella se recomanda prepararea termica a produselor alimentare care provin de la animale domestice sau salbatice (porc, mistret, elan, caprioara, urs, castor, iepure) la temperaturi cuprinse intre 80 si 100°C pentru a asigura distrugerea prin caldura a formelor chistice.

Congelarea carnii la temperaturi mai mici de -23°C pentru o perioada de minim 10 zile inainte de preparea termica a acesteia constituie o alta modalitate de preventie a trichinelozei, insa este de mentionat ca aceasta metoda nu este la fel de eficienta in cazul carnii de vanat (chisturile de Trichinella din carnea de vanat sunt mai rezistente la inghet in comparatie cu cele din carnea de porc domestic).

Diagnostic trichineloza

Diagnosticul de trichineloza este stabilit de catre medicul curant cu ajutorul:

  • Testelor serologice pentru identificarea anticorpilor de tip IgG anti Trichinella
  • Testelor de biologie moleculara care presupun utilizarea metodei PCR pentru depistarea ADN ului parazitar
  • Investigatii de laborator pentru evidentierea eozinofiliei
  • Biopsiei musculare efectuate la aproximativ 3-4 saptamani de la infectie pentru izolarea formelor chistice si examinarilor radiologice care deceleaza chisturile calcificate de la nivelul musculaturii striate.

 

Tratament trichineloza

Tratamentul trichinelozei este etiologic (se adreseaza cauzei care a determinat aparitia bolii) si presupune administrarea de antiparazitare care interfera cu metabolismul patogenului, inhibandu-i capacitatea de se hrani cu glucoza din sangele gazdei.

In anumite situatii, medicul poate recomanda administrarea de glucocorticoizi pentru ameliorarea simptomatologiei clinice a pacientului de cauza inflamatorie (inchistarea parazitului la nivelul musculaturii striate cauzeaza inflamatie, durere si slabiciune musculara).

Complicatii trichineloza

Principalele complicatii ale trichinelozei deriva din afectarea cardiaca, pulmonara si a sistemului nervos al gazdei umane si includ dereglari ale ritmului cardiac, insuficienta cardiaca, convulsii, tulburari respiratorii si in cazuri rare deces.

Principalele modalitati de preventie ale trichinelozei includ consumul de carne bine gatita la temperatura inalta care asigura distrugerea eventualelor larve parazitare inchistate, evitarea hranirii porcinelor cu resturi aimentare de provenienta discutabila si asigurarea unui habitat corespunzator pentru acestea in cadrul fermelor (evitarea contactului cu rozatoare care pot fi infectate cu Trichinella). Este indicata achizitionarea de carne pentru consum numai de la crescatorii autorizati care efectueaza in mod regulat testarea animalelor sacrificate si asigura conditii corespunzatoare de crestere a porcinelor in ferme special amenajate.

Sursa: www.medicover.ro