• Reducerea diametrului formatiunilor tumorale solide
• Scaderea ratei de multiplicare a celulelor canceroase si incetinirea ritmului de crestere si raspandire al tumorii
• Imbunatatirea calitatii vietii pacientilor oncologici prin ameliorarea disconfortului algic asociat sindromului de compresiune tumorala.

In unele situatii, chimioterapia implica administrarea concomitenta a mai multor tipuri de substante cu efect citostatic sub forma de cocktail, in conformitate cu particularitatile fiecarui pacient oncologic si rezultatul final care se doreste a fi obtinut.

Tipuri de citostatice

Clasificarea citostaticelor utilizate in chimioterapie este efectuata in conformitate cu structura chimica si modul de actiune al substantei active dupa cum urmeaza:

• Agenti alkilanti al caror mecanism de actiune presupune legarea de AND-ul celulelor canceroase si impiedicarea proceselor de replicare, care, in final, duc la moartea tesutului tumoral
• Nitrozouree – aceasta clasa de citostatice actioneaza asupra enzimelor care contribuie la eliminarea erorilor genetice ce apar in etapa de multiplicare a AND-ului celulei tumorale
• Antimetaboliti – actioneaza in etapa de diviziune celulara, cauzand aparitia erorilor de transcriere ale materialului genetic
• Antibiotice antitumorale – contin compusi sintetizati de catre un microorganism bacterian care impiedica multiplicarea celulelor canceroase
• Inhibitori mitotici cu actiune asupra tesutului tumoral indiferent de stadiul ciclului celular in care se afla
• Inhibitori de topoizomeraza – care contin un alcaloid de origine vegetala denumit camptotecina.

Tratamentul cu citostatice se administreaza doar la recomandarea medicului oncolog sub stricta supraveghere a personalului medical calificat intr-un mediu controlat (spital sau alte centre medicale, in regim de spitalizare de zi oncologie), schema de chimioterapie fiind stabilita in conformitate cu particularitatile histopatologice ale formatiunilor tumorale.

Ce este chimioterapia?

Din punct de vedere medical, chimioterapia reprezinta tehnica terapeutica prin care sunt administrate citostatice pacientilor diagnosticati cu diverse forme de cancer. Bazele chimioterapiei au fost stabilite inca de la inceputul secolului 20, insa scopul initial al acestui tip de tratament nu a fost acela de a trata afectiunile oncologice. In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial s-a constatat faptul ca expunerea la iperita (mustard gas a fost o arma chimica inaugurata in cel de-al Doilea Razboi Mondial), cunoscuta si sub denumirea de clormetina/mecloretamina, cauzeaza scaderea dramatica a leucocitelor din sange. Acesta constatare i-a determinat pe oamenii de stiinta de atunci sa demareze o serie de studii si cercetari care au confirmat efectul terapeutic al mecloretaminei la pacientii cu limfom.

De la publicarea primelor rezultate in 1946 ale studiilor cu privire la efectul terapeutic al citostaticelor la pacientii oncologici si pana in prezent, cercetarile in domeniul medical au generat aparitia de noi scheme terapeutice care implica diverse cocktailuri de citostatice cu aplicabilitate extinsa in cadrul patologiilor oncologice si hematooncologice.

Chimioterapia poate fi clasificata in mai multe categorii in conformitate cu scopul administrarii dupa cum urmeaza:

• Chimioterapie adjuvanta indicata dupa rezectia chirurgicala a tumorii recomandata pentru a consolida rezultatele operatiei si pentru a distruge micrometastazele
• Chimioterapia neoadjuvanta administrata inaintea intervenției chirurgicale pentru diminuarea dimensiunilor formatiunii tumorale
• Chimioterapia de intretinere recomandata pentru perioade mai lungi de timp anumitor pacienti atent selectionati in cazul carora a fost demonstrata eficacitatea substantelor chimice
• Chimioterapia de radiosensibilizare care implica administrarea de substante chimice concomitent cu radioterapia in scopul de a sensibiliza celulele maligne la efectul radiatiilor si de a maximiza eficacitatea radioterapiei
• Chimioterapia paliativa rezervata pacientilor oncologici cu boala metastatica. Aceasta forma de tratament are ca scop imbunatatirea calitatii vietii pacientului prin reducerea simptomatologiei si prelungirea supravituirii, insa nu se administreaza in scop curativ.

Cum actioneaza citostaticele?

In functie de mecanismul specific de actiune pe care il detin, citostaticele pot perturba metabolismul celulelor tumorale sau pot altera AND-ul acestora stopandu-le cresterea si respectiv divizunea. Odata ajunse in organism, citostaticele nu prezinta capacitate de actiune selectiva si afecteaza toate celulele corpului care prezinta in mod fiziologic un turn over crescut (sunt reinnoite frecvent) asa cum este cazul celor care intra in alcatuirea sistemului imunitar, tractului digestiv, sangelui, gonadelor, parului si pielii.

Efecte adverse citostatice

In ciuda eficacitatii sporite pe care o inregistreaza in tratarea patologiilor oncologice, citostaticele asociaza o serie de efecte adverse mai mult sau mai putin tolerate de catre pacient. Exista o serie de tratamente complementare care au rolul de a minimiza efectele adeverse ale acestora, in prezent incidenta lor fiind redusa.

Efecte imediate care se instaleaza in decurs de cateva minute sau ore de la inceperea tratamentului chimioterapic:

• Durere la locul perfuziei, disconfort de-a lungul traiectului venos, senzatie de rece, eritem supraiacent venei, hiperlacrimare, hipersalivatie, scaderea tensiunii arteriale, gust si miros alterat
• Senzatie de greata si varsaturi
• Tulburari ale tranzitului intestinal care pot consta in sindrom diareic sau dimpotriva, constipatie
• Sindrom algic nespecific care poate include dureri la nivel abdominal, osos, articular
• Reactii alergice cu manifestare cutanata

Efecte pe termen mediu:

• Caderea parului ca urmare a supresiei exercitate de substanta activa asupra foliculilor de par. Acest efect secundar al chimioterapiei este reverisbil si in majoritatea situatiilor, parul se regenereaza dupa o perioada de aproximativ 3 luni de la finalizarea tratamentului.
• Inhibarea functiei maduvei osoase la nivelul careia are loc sinteza celulelor sangvine – citostaticele pot diminua sinteza de globule albe, crescand riscul de aparitie al infectiilor pe fondul slabirii capacitatii de aparare a organismului, reduce sinteza de trombocite cu aparitia sangerarilor spontane sau al productiei de hematii cu instalarea anemiei
• Leziuni la nivelul mucoaselor reprezentate de afte si fisuri anale – mucoasa bucala si cea anala sunt cel mai des afectate de citostatice si necesita mentinerea unui grad de igiena ridicat pentru a preveni suprainfectarea bacteriana a leziunilor.

Efecte pe termen lung:

• Retardul de crestere si dezvoltare al copiilor care au necesitat instituirea de tratament cu citostatice
• Infertilitate – efectul citotoxic al chimioterapiei asupra celulelor gonadale feminine si masculine poate genera infertilitate.

Tratamentul cu citostatice

Tratamentul cu citostatice este individualizat in conformitate cu particularitatile fiecarui caz in parte, numarul de sedinte de chimioterapie necesare pentru a induce remisia fiind determinate de caracteristicile histologice ale cancerului, stadiul acestuia la momentul initierii terapiei, raspunsul terapeutic obtinut si nu in ultimul rand, de starea generala de sanatate a pacientului in cauza.

Un aspect foarte important de mentionat in cazul chimioterapiei se refera la efectul psihologic pe care il au citostaticele asupra pacientilor oncologici. Studiile desfasurate pana in prezent au demonstrat faptul ca administrarea de citostatice in scop terapeutic poate avea consecinte la nivel psihic la fel de importante ca cele de ordin fizic. Mai mult decat atat, a fost demonstrat faptul ca citostaticele au ca efect agravarea simptomatologiei de ordin psihic la pacientii diagnosticati in antecedent cu afectiuni mintale, iar mortalitatea asociata bolii oncologice la aceasta categorie de bolnavi este mai mare in raport cu restul pacientilor cu tumori similare.

Efectele secundare ale chimioterapiei asupra psihicului uman:

• Anxietatea
• Depresia
• Disfunctia cognitiva (creier de chimioterapie sau chemo brain)
• Schimbarile de dispozitie
• Tulburarile de somn
• Tulburarea de stres posttraumatic
• Episoadele de psihoza constituie cateva dintre.

Majoritatea acestor efecte adverse dispar odata cu finalizarea tratamentului citostatic si confirmarea de catre oncolog a intrarii in remisei a bolii, insa o parte dintre acestea pot persista luni sau chiar ani, afectand pe termen lung calitatea vietii unui fost pacient oncologic (frica de recadere).

Alaturi de interventiile chirurgicale pentru rezectia tumorilor si radioterapie, chimioterapia constituie unul dintre cei 3 piloni ai managementului pacientilor oncologici si continua sa inregistreze cele mai bune rezultate la bolnavii cu metastaze secundare. In prezent sunt disponibile aproximativ 50 de substante citostatice care pot fi utilizate in diferite scheme terapeutice pentru cresterea efectului terapeutic si al sanselor de supravietuire ale pacientului.

www.medicover.ro