Ce este sanatatea? „Sanatatea este o stare de bunastare fizica, mentala si sociala completa si nu doar absenta bolii sau infirmitatii”. O traducere fidela a definitiei sanatatii potrivit OMS, care subliniaza importanta unei perspective holistice, scoate in evidenta faptul ca o stare buna de sanatate nu inseamna doar lipsa unei afectiuni, ci implica un echilibru intre binele fizic si psihic, fara a neglija importanta vietii sociale ca parte a starii generale de bine a individului.

Sunt oamenii de astazi mai bolnavi decat in trecut?

Pentru a putea raspunde la aceasta intrebare, este esential sa aducem in prim plan si evolutia sperantei de viata. Speranta de viata este influentata de mai multi factori:

• Economici – de exemplu venituri, acces la resurse
• Sociali – conditii de trai, nivel de educatie
• Sanitari – acces la ingrijire medicala, conditii de igiena
• Culturali – obiceiuri si stil de viata
• Mediu – epidemii, pandemii, poluare.

Toti acesti factori isi aduc contributia, influentand rata de mortalitate si varsta la care are loc decesul. Tocmai din acest motiv, speranta de viata reprezinta un bun indicator al nivelului de dezvoltare atins de catre o populatie.

Odata cu cresterea sperantei de viata, imbatranirea populatiei a determinat cresterea numarului de afectiuni, precum bolile cardiovasculare si cancerul, care in trecut nu inregistrau rate de incidenta mari, in conditiile in care marea parte a oamenilor nu atingeau varstele la care aceste boli apar mai frecvent.

Concret, in tara noastra, intre anii 1899 – 1901, speranta de viata la nastere era de numai 36,4 ani (acesta fiind numarul mediu de ani pe care un nou-nascut se asteapta sa il traiasca, daca ar fi fost supus pe tot parcursul vietii conditiilor de mortalitate specifice varstei, inregistrate in anul de referinta); intre 1930-1932 speranta de viata la nastere a romanilor atinsese  42 de ani, pentru ca, mai tarziu, in 1974, sa ajunga la 69,3 ani.

De asemenea, epoca moderna a adus cu sine si schimbari cruciale in modul in care oamenii traiesc si muncesc, sporind unii factori de risc, ca de exemplu:

• Sedendarismul – stimulat de tehnologie si automatizare, de modificarea obiceiurilor de transport etc
• Mancare nesanatoasa – cu multe calorii si putini nutrienti, accesbila, in cantitati mari, disponibila oricand
• Stresul – determinat, printre altele, si de presiunea adusa de existenta noilor mijloace de comunicatie care permit ca o persoana sa fie contactata oricat, oriunde, alterand spatiul personal necesar echilibrului emotional si anuland momentele de deconectare, de repaus mintal. Afla si despre detoxul digital
• Poluarea – la nivel global, in categoria factorilor de risc pentru deces, poluarea ocupa locul 2 dupa hipertensiunea arteriala (conform State of Global Air 2024). In 2021, poluarea aerului a contribuit la 8,1 milioane de decese, ceea ce inseamna mai mult de 1 din 8 decese in intreaga lume.

Nu se poate afirma cu certitudine ca oamenii de astazi sunt mai bolnavi decat in trecut, dar este evident ca tipologia bolilor s-a schimbat: in trecut, principalii factori ai mortalitatii ii constituiau bolile infectioase favorizate de lipsa igienei, conditiile de trai insalubre si accesul limitat sau inexistent la ingrijire medicala, in prezent, bolile cronice si afectiunile asociate stilului de viata modern sunt tot mai frecvente.

Cresterea sperantei de viata si beneficiile erei moderne sunt un indicator clar al progresului, dar ele aduc la randul lor si noi responsabilitati legate de preventie, educatie, educatie sanitara si echilibru emotional. Sanatatea, in societatea moderna, depinde mai mult decat inainte de alegerile constiente pe care fiecare individ le face zi de zi.

Afectiuni frecvente in societatea moderna

Printre afectiunile frecvente in societatea moderna se numara:

• Bolile cardiovasculare
• Tulburarile metabolice – cresterea colesterolului, sindromul metabolic, diabet zaharat de tip 2
• Afectiuni musculo-scheletale – deficiente de postura, dureri de spate, hernie de disc, sindrom de tunel carpian
• Tulburari psihosomatice, afla mai multe despre tulburarea de somatizare
• Tulburari mintale – depresia, anxietatea, sindromul de burnout
• Obezitatea
• Cancerele
• Bolile respiratorii cronice
• Alergiile si bolile autoimune.

In State of Health in the EU Romania –  Profilul de tara din 2023 in ceea ce priveste sanatatea, elaborat de catre Comisia Europeana, se mentioneaza ca speranta de viata la nastere in Romania a crescut rapid pana in 2019, mai rapid decat media Uniunii Europene intre 2010 si 2019. Ulterior, pandemia a dus la o scadere abrupta de 2,8 ani (ajungand la 72,8 ani) intre 2019 si 2021. Apoi, in 2022, speranta de viata la nastere in Romania s-a redresat, ajungand la 75,3 ani.

Referitor la mortalitate, peste jumatate din totalul deceselor inregistrate in Romania in 2020 au fost cauzate de boli cardiovasculare.

Potrivit aceluiasi raport, boala cardiaca ischemica si cancerul sunt principalele cauze ale mortalitatii evitabile in Romania.

Printre cauzele mortalitatii evitabile prin preventie se aflau:

• Bolile cardiace ischemice (cauzate de reducerea fluxului sanguin catre muschiul cardiac, de regula, din cauza aterosclerozei – ingustarea sau blocarea arterelor coronare)
• Bolile asociate consumului de alcool
• Cancerul pulmonar
• AVC-ul.

Contraste globale in materie de sanatate

Profilul incidentei patologiilor si cauzele de deces nu sunt uniforme la nivel global, fiind strans legate de contextul socio-economic, de obiceiuri si stiluri de viata, precum si de capacitatea sistemelor de sanatate de a raspunde nevoilor populatiei.

Datele despre top 10 cauze ale decesului, disponibile pe site-ul OMS pentru perioada 2000-2021, pun in evidenta diferente substantiale intre diverse tari/ regiuni ale lumii privitor la tipologia bolilor care duc cel mai des la deces. Aceste diferente reflecta pe de-o parte evolutia economica, si a altor factori care influenteaza speranta de viata (conditii de trai, stil de viata etc) si pe de alta parte, modul in care au evoluat sistemele de sanatate – prioritatile medicale – infrastructura sanitara (strans legate de resursele financiare disponibile pentru investitia in sanatate).

Spre exemplu:

• In Romania, inainte de pandemie (2019), principalele cauze de deces raportate au fost –

• Boala cardiaca ischemica
• Accidentul vascular cerebral
• Cancelele de trahee, bronhopulmonare
• Ciroza hepatica
• Infectii ale cailor respiratorii inferioare
• Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC)
• Boala cardiaca hipertensiva
• Cancelele de colon si rect
• Cardiomiopatia, miocardita, endocardita
• Bolile renale.

• In Kenya, tot in 3019, principalele cauze de deces raportate au fost –

• Tuberculoza
• Infectii ale cailor respiratorii inferioare
• HIV/ Sida
• Accidentele rutiere
• Complicatiile nasterii premature
• Accidentul vascular cerebral
• Ciroza hepatica
• Boli diareice
• Malarie
• Boala cardiaca ischemica.

Tipologia patologiilor reflecta inegalitatile economice, sociale si accesul la servicii sanitare si medicale. In timp ce tarile cu venituri ridicate tind sa aiba o prevalenta mai mare a bolilor netransmisibile (cardiovasculare, cancer, diabet etc) ca principale cauze de deces, tarile cu venituri scazute si medii se confrunta adesea cu o pondere mai mare a bolilor infectioase, legate de malnutritie si a complicatiilor perinatale ca principale cauze de deces.

Pentru a fi sanatosi, pentru a fi bine, este important sa reinvatam sa ne odihnim, sa ne gestionam timpul alocand atentie prioritatilor noastre reale, sa cultivam relatii sociale cu sens, si, mai ales, sa adoptam un stil de viata echilibrat atat din punctul de vedere al alimentatiei, cat si al nivelului de activitate fizica. Constientizarea faptului ca sanatatea noastra este rezultatul unui cumul de decizii zilnice si asumate contribuie la starea noastra de bine pe termen lung.

Sursa: www.news.ro