Sanatate

Temperatura corpului: valori normale si semne de alarma

Organsimul uman este homeoterm deoarece isi poate ajusta temperatura proprie, in conformitate cu variatiile celei ambientale si cu gradul de efort fizic depus. Izotermia constituie un aspect important al homeostaziei deoarece permite buna desfasurare a reactiilor enzimatice metabolice la o temperatura a corpului de aproximativ 37°C ±0.6°C.

 

Temperatura normala a corpului

Temperatura corpului uman variaza in conformitate cu anumiti factori care in principal sunt reprezentati de:

  • Momentul zilei – de regula, temperatura corpului este mai crescuta in a doua parte a zilei, cu precadere seara
  • Apartenenta la sex – persoanele de sex feminin au, de obicei, o temperatura mai mare a corpului fata de cele de sex masculin
  • Varsta – persoanele tinere au o temperatura mai ridicata fata de varstnici
  • Gradul de activitate fizica – activitatea fizica asociaza o crestere a temperaturii corporale ca urmare a intensificarii metabolismului la nivel muscular.

Valori normale temperatura

Temperatura corporala determinata la nivel axilar este cuprinsa in intervalul 36.5-36.7°C in orele diminetii si 36,8-37,2°C seara, fiind depasita cu 0.5°C in cazul determinarii orale si respectiv cu 1°C pentru determinarea rectala. In conditii de efort fizic de intensitate crescuta, temperatura corporala poate atinge 38°C, insa trebuie mentionat faptul ca depasirea valorilor termogenetice peste 41°C poarta denumirea de hiperpirexie.

Cantitatea de caldura a corpului sau entalpia este reprezentata in proportie de 70% de temperatura centrala si 30% de cea periferica.

  • Temperatura centrala se refera la cea inregistrata la nivelul organelor interne care indeplinesc functiile vitale ale corpului si ale extremitatilor proximale, si poate fi cel mai bine determinata endorectal. Temperatura hipotalamusului nu poate fi determinata, insa poate fi aproximata prin determinari la nivelul membranei timpanice si in interiorul cavitatii nazale.
  • Temperatura periferica se refera la temperatura tegumentara si cea tisulara subcutanata si, de regula, este usor mai scazuta fata de cea inregistrata la nivel central, prezentand variatii in conformitate cu mediul ambiental, astfel incat in cazul unei persoane dezbracate, temperatura mainilor si a picioarelor tinde sa fie apropiata de cea a mediului extern. Temperatura periferica poate fi determinata doar prin intermediul unui radiometru prin masurarea fluxului de radiatii infrarosii de la nivel tegumentar.

Hipotermia – valori, cauze si simptome

Hipotermia constituie rezultatul intensificarii proceselor de termoliza si/sau a diminuarii termogenezei care pot fi datorate:

  • Expunerii accidentale la temperaturi ambientale scazute
  • Intensificarea circulatiei sangelui la nivel tegumentar (arsuri extinse, psoriazis)
  • Diminuarea metabolismului bazal la pacientii cu diabet zaharat, malnutritie, hipotiroidism insuficienta hepatica sau corticosuprarenaliana
  • Diminuarea capacitatii de termoreglare prezenta in disfunctiile hipotalamice, starile septice si uremice
  • Patologii musculare (miozite, paralizii).

In anumite situatii, hipotermia se poate instala dupa administrarea de anestezice in vederea efectuarii interventiilor chirurgicale complexe sau la pacientii varstnici in contextul tulburarilor de reglare neuro-endocrina si reactiilor vasomotorii.

Ce e de facut in caz de hipotermie?

Hipotermia usoara intre 35-32°C se manifesta prin contractii musculare involuntare si frison, vasoconstrictie periferica si tahicardie, hiperglicemie si stare de confuzie.

Hipotermia moderata 32-28°C se manifesta prin rigiditate musculara, aritmie, depresie respiratorie, hipoglicemie secundara epuizarii rezervelor de glucoza si pierderea starii de constienta. Hipotermia severa sub 28°C care se manifesta prin stare comatoasa, tulburari de ritm ventricular, stop cardiac si, in cazuri, severe deces.

In functie de severitatea hipotermiei, masurile medicale necesare pot include incalzirea treptata si blanda prin imersie in apa calda sau utilizarea de paturi electrice, administrarea intravenoasa de fluide calde si oxigen cald pe masca, corectarea dezechilibrelor metabolice (hipoglicemie), hidroelectrolitice si ale tulburarilor de ritm cardiac.

Febra – valori, cauze si simptome

Febra reprezinta o reactie generala de aparare nespecifica a corpului, care consta in cresterea temperaturii peste limita superioara a intervalului biologic de referinta (37°C ±0.6°C). Febra se datoreaza modificarii centrului diencefalic de termoreglare care apare in urma actiunii pirogenilor (substante care prin actiunea lor directa pot modifica temperatura corpului) exogeni sau endogeni.

  • Pirogenii exogeni sunt reprezentati de catre toxine bacteriene sau alte substante secretate de catre microorganisme patogene care includ bacterii, virusuri si fungi
  • Cei de natura endogena sunt generati de catre celulele eliberate de catre sistemul imunitar (interleukine, factor de necroza tumorala, interferon, citokine) ca raspuns la o inflamatie a organismului.

Principalele modificari functionale care pot insoti febra includ tahicardie, hipertensiune arteriala pe durata frisonului, acidoza, constipatie, meteorism, oligurie (diminuarea cantitatii de urina emisa), hipercoagulabilitate (cresterea tendintei de coagulare a sangelui) si hemoconcentratie (cresterea volumului eritrocitelor pe unitatea de volum de sange).

Este important de mentionat faptul ca febra poate prezenta o reactie benefica asupra organismului deoarece favorizeaza cresterea titrului de anticorpi circulanti, stimuleaza functionarea glandelor cu secretie interna (hipofiza, tiroida, suprarenale) si fagocitoza. Absenta raspunsului febril in cazul unei infectii semnaleaza diminuarea reactivitatii organismului si este mai frecvent intalnita la populatia varstnica.

De ce este mai frecventa febra la copii mici?

Copiii sunt mai predispusi la aparitia sindroamelor febrile datorita sistemului imunitar imatur care reactioneaza exagerat la actiunea pirogenilor. Febra copilului nu trebuie sa constituie un motiv de ingrijorare pentru parinti, insa este recomandat ca acestia sa se adreseze medicului pediatru in conditiile in care:

  • Sugarul are 3 luni sau mai putin
  • Febra persista pe o durata de timp mai mare de 4 zile si nu se remite la medicatia antitermica
  • Copilul prezinta semne de deshidratare severa sau de alterare a starii de constienta
  • Febra este insotita de cefalee severa, otalgie (durere la nivelul urechii), infectie urinara, durere in gat, varsaturi repetate sau sindrom diareic sever. Citeste despre febra la copii – de la A la Z

Aceste manifestari clinice pot insoti o serie de patologii distincte cu potential inalt de evolutie nefavorabila pe termen scurt si lung care necesita instituirea prompta de tratament corespunzator.

Febra fara alte simptome – posibile cauze

  • Cresterea temperaturii corpului care nu este insotita de alte manifestari clinice specifice este, de regula, intalnita la populatia pediatrica si se datoreaza hiperreactivitatii sistemului imunitar al acestora care este insuficient dezvoltat.
  • Alte cauze care pot declansa o crestere a temperaturii corporale fara aparitia altor manifestari clinice includ administrarea de vaccinuri si anestezice, patologiile oncologice (limfoame, leucemii) si febra de etiologie necunoscuta.
  • Hipertermia maligna constituie o tulburare genetica autozomal dominanta rar intalnita care apare la persoanele afectate de o mutatie localizata la nivelul bratului lung al cromozomului 19, in conditiile administrarii anumitor tipuri de anestezice. De regula, hipertermia maligna apare ca urmare a administrarii de agenti inhalatori volatili care includ sevofluran, desfluran, halotan, metoxifluran si anumite relaxante musculare de tipul succinilcolinei utilizate pentru anestezia preoperatorie.

Hiperpirexie – urgenta medicala

Hiperpirexia reprezinta o crestere marcata a temperaturii corpului care se manifesta prin rigiditate musculara si instabilitate autonomica cu risc inalt de evolutie nefavorabila pentru pacient. In aceste conditii patologice are loc accelerarea proceselor biochimice care faciliteaza cresterea suplimentara a temperaturii cu accentuarea manifestarilor clinice care pot include:

  • Tahicardie
  • Crampe musculare
  • Cefalee
  • Vertij
  • Senzatie de greata
  • Varsaturi
  • Confuzie
  • Dezorientare
  • In cazuri severe, pierderea starii de constienta.

Concomitent are loc denaturarea moleculelor termolabile de tipul enzimelor si receptorilor de la nivelul diferitelor structuri si organe si accelerarea sintezei citokinelor proinflamatorii si a radicalilor liberi de oxigen.

Hiperpirexia poate fi cauzata de o multitudine de factori, insa, de cele mai multe ori se manifesta ca urmare a expunerii excesive la soare intens, septicemie bacteriana si infectii virale de tipul mononucleozei si apare mai rar in contextul unei crize tireotoxicozice, hemoragie cerebrala sau pe fondul unei patologii genetice cu transmitere autozomal dominanta de tipul hipertermiei maligne.

Cauze ale temperaturii crescute

In anumite situatii, cresterea temperaturii corporale se poate datora expunerii directe la soare sau la caldura extrema si poate fi asociata arsurilor solare, deshidratarii severe si insolatiei.

Principalele manifestari care insotesc cresterea temperaturii corpului in aceste circumstante include:

  • Transpiratie excesiva
  • Senzatie de greata si varsaturi
  • Oboseala accentuata
  • Cefalee
  • Ameteala
  • Crampe musculare.

Netratate, aceste manifestari pot evolua nefavorabil cu aparitia tulburarilor de ritm cardiac si pierderea starii de constienta a persoanei in cauza.

Cauze ale temperaturii scazute

Scaderea usoara a temperaturii corpului este intalnita in mod fiziologic in cursul diminetii, dupa efort fizic, la persoanele varstnice si cele de sex feminin care se confrunta cu fluctuatii hormonale specifice lunare. Stilul de viata necorespunzator care implica abuzul de alcool si consumul de substante ilicite constituie alti factori care pot favoriza scaderea temperaturii corporale.

Cum masuram in mod corect temperatura?

Medicii specialisti recomanda utilizarea termometrelor electronice pentru masurarea temperaturii corporale in detrimentul celor clasice fabricate din sticla si prevazute cu mercur, in special datorita riscului de spargere al acestora si de aparitie al intoxicatiilor cu mercur. In functie de zona corpului la nivelul caruia este plasat termometrul, masurarea corecta a temperaturii corpului presupune realizarea urmatorilor pasi:

  • Temperatura orala se determina cu gura inchisa dupa plasarea sublinguala a termometrului; respiratia se efectueaza pe nas, iar citirea se efectueaza la 3 minute ori la semnalul sonor al termometrului electronic
  • Temperatura rectala este frecvent utilizata la sugari si copii mici si se determina prin plasarea intrarectala a dispozitivului, la aproximativ 2,5 cm de anus dupa aplicarea in prealabil de vaselina la suprafata acestuia. Citirea se efectueaza dupa 3 minute sau la semnalul sonor al termometrului
  • Temperatura axilara necesita stergerea in prealabil a tegumentului din axila inainte de plasarea termometrului care va fi tinut timp de 5 minute sau pana la notificarea sonora.

Termometrele timpanice si cele care citesc temperatura la nivelul fruntii sunt mai putin utilizate datorita marjelor de eroare relativ ridicate ale acestui tip de echipament medical.

In cat timp de la administrarea antitermicului scade temperatura?

Efectele antitermicelor administrate pe cale orala se instaleaza, de obicei, in 30 de minute, timp necesar acetaminofenului, acidului acetilsalicilic, antiinflamatoarelor nonsterodiene si corticosteroizilor pentru exercitarea efectului de inhibare al ciclooxigenazei, enzima implicata sinteza prostaglandinelor responsabile pentru aparitia febrei si inflamatiei.

Cand ne adresam medicului?

Principalele semne de alarma care insotesc febra si necesita adresare cat mai rapida la medic includ deshidratarea severa (manifestata prin oligurie/anurie, plans fara lacrimi la copii mici, deprimarea fontanelei, ochi infundati in orbite, tegumente calde cleioase), tulburarile de ritm cardiac, dificultatile de respiratie, starea generală alterata, convulsiile, varsaturile persistenete, sindroamele diareice, eruptiile cutanate si petesiile.

www.medicover.ro

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button