Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 2025 a fost acordat, la Stockholm, cercetătorilor Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell şi Shimon Sakaguchi „pentru descoperirile lor privind toleranţa imunitară periferică”. „Descoperirile laureaţilor au dat naştere domeniului toleranţei periferice, stimulând dezvoltarea tratamentelor medicale pentru cancer şi boli autoimune. Acest lucru poate duce, de asemenea, la transplanturi mai reuşite. Mai multe dintre aceste tratamente sunt în prezent în fază de studii clinice”, potrivit Comitetului Nobel.

Laureaţii pentru Medicină din acest an sunt:

Mary E. Brunkow
Institutul pentru Biologie Sistemică, Seattle, SUA

Fred Ramsdell
Sonoma Biotherapeutics, San Francisco, SUA

Shimon Sakaguchi
Universitatea Osaka, Osaka, Japonia

Ei au descoperit cum este ţinut sub control sistemul imunitar.
Puternicul sistem imunitar al organismului trebuie să fie reglat, altfel ar putea ataca propriile noastre organe. Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell şi Shimon Sakaguchi au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2025 pentru descoperirile lor revoluţionare privind toleranţa imunitară periferică, care împiedică sistemul imunitar să dăuneze organismului.

Potrivit comunicatului Nobel, în fiecare zi, sistemul nostru imunitar ne protejează de mii de microbi diferiţi care încearcă să ne invadeze organismul. Aceştia au aspecturi diferite, iar mulţi dintre ei au dezvoltat similitudini cu celulele umane ca formă de camuflaj. Deci, cum determină sistemul imunitar ce trebuie să atace şi ce trebuie să apere?

Mary Brunkow, Fred Ramsdell şi Shimon Sakaguchi au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2025 pentru descoperirile lor fundamentale legate de toleranţa imunitară periferică. Laureaţii au identificat gardienii de securitate ai sistemului imunitar, celulele T regulatoare, care împiedică celulele imunitare să ne atace propriul corp.

„Descoperirile lor au fost decisive pentru înţelegerea modului în care funcţionează sistemul imunitar şi a motivului pentru care nu dezvoltăm cu toţii boli autoimune grave”, spune Olle Kämpe, preşedintele Comitetului Nobel.

Shimon Sakaguchi înota împotriva curentului în 1995, când a făcut prima descoperire importantă. La acea vreme, mulţi cercetători erau convinşi că toleranţa imunitară se dezvolta numai datorită eliminării celulelor imunitare potenţial dăunătoare din timus, printr-un proces numit toleranţă centrală. Sakaguchi a demonstrat că sistemul imunitar este mai complex şi a descoperit o clasă de celule imunitare necunoscută până atunci, care protejează organismul de bolile autoimune.

Mary Brunkow şi Fred Ramsdell au făcut o altă descoperire importantă în 2001, când au prezentat explicaţia pentru care o anumită tulpină de şoareci era deosebit de vulnerabilă la bolile autoimune. Ei au descoperit că şoarecii aveau o mutaţie într-un genă pe care au numit-o Foxp3. De asemenea, au demonstrat că mutaţiile în echivalentul uman al acestei gene provoacă o boală autoimună gravă, IPEX.

Doi ani mai târziu, Shimon Sakaguchi a reuşit să facă legătura între aceste descoperiri. El a demonstrat că gena Foxp3 controlează dezvoltarea celulelor pe care le-a identificat în 1995. Aceste celule, cunoscute acum sub numele de celule T reglatoare, monitorizează alte celule imune şi se asigură că sistemul nostru imunitar tolerează propriile ţesuturi.

Date istorice

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat de 115 ori unui număr de 229 de laureaţi între 1901 şi 2024.

Victor Ambros şi Gary Ruvkun au fost recompensaţi anul trecut „pentru descoperirea microARN-ului şi rolul acestuia în reglarea post-transcripţională a genelor”.

Alfred Nobel a avut un interes activ în cercetarea medicală. Prin intermediul Karolinska Institutet, a intrat în contact cu fiziologul suedez Jöns Johansson în jurul anului 1890. Johansson a lucrat în laboratorul lui Nobel din Sevran, Franţa, pe parcursul unei scurte perioade în acelaşi an. Fiziologia sau Medicina a fost cel de-al treilea domeniu de premii menţionat de Nobel în testamentul său.

Trei descoperiri care au schimbat medicina

Helicobacter pylori – În 2005, Barry Marshall şi Robin Warren au fost premiaţi pentru că au colaborat pentru a descoperi că ulcerul gastric este o boală infecţioasă cauzată de o bacterie numită Helicobacter pylori.

HIV – În 2008, Françoise Barré-Sinoussi şi Luc Montagnier au fost recompensaţi pentru că au descoperit virusul imunodeficienţei umane (HIV) la pacienţii cu ganglioni limfatici umflaţi, îmbunătăţind radical metodele de tratament pentru persoanele cu SIDA.

Vaccinuri cu ARNm – În 2023, Katalin Karikó şi Drew Weissman au fost laureaţi ai premiului Nobel pentru că au dezvoltat vaccinuri cu ARNm împotriva COVID-19, contribuind la ritmul fără precedent al dezvoltării vaccinurilor în timpul pandemiei.

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină este acordat de Adunarea Nobel la Karolinska Institutet, la Stockholm, Suedia.

Până în prezent, 13 femei au primit premiul pentru Medicină.

32 de ani a fost vârsta celui mai tânăr laureat în medicină, Frederick G. Banting, care a primit premiul pentru medicină în 1923 pentru descoperirea insulinei.

87 de ani era vârsta celui mai în vârstă laureat din istorie, Peyton Rous, care a primit premiul pentru medicină în 1966 pentru descoperirea virusurilor care induc tumori.

Un duo tată şi fiu, Sune Bergström şi Svante Pääbo, au primit fiecare câte un premiu pentru medicină. Svante Pääbo a fost premiat la 40 de ani după tatăl său.

Sezonul Premiilor Nobel va continua marţi, pentru Fizică, şi miercuri – Chimie. Premiul Nobel pentru Literatură va fi anunţat joi, iar vineri Premiul Nobel pentru Pace. Luni, 13 octombrie, vor fi anunţaţi laureaţii pentru Economie.

Sursa: www.news.ro