Ministerul Sănătății a condamnat marți practicile prin care medicii pot fi influențați la prescripție de către companiile farmaceutice, în contextul în care procurorii DNA fac o anchetă într-un dosar privind fapte de corupție în acest domeniu comise în perioada 2012 – 2015. Ministerul Sănătății a transmis, printr-un comunicat, că stoparea acestui tip de comportament al unei părți a corpului medical este benefică pentru sistemul sanitar, pentru personalul medical și pacienți deopotrivă. „Am făcut o prioritate din implementarea de instrumente care să eficientizeze sistemul și care să reducă pierderile financiare, ca de exemplu introducerea cardului național de sănătate și actualizarea prețurilor la medicamente. Mai mult, anul trecut, Ministerul Sănătății a înăsprit condițiile de acces în cadrul comisiilor de specialitate și, printr-un ordin, au fost clarificate situațiile de incompatibilitate prin extinderea ariei de conflict de interese pentru medicii din comisiile de specialitate. De asemenea, anul acesta, conform prevederilor contractului cadru, furnizorilor de servicii le este interzis să încheie contracte de prestări servicii în urma cărora să obțină comision pentru îndrumarea pacienților către un furnizor sau altul. Astfel de anchete sperăm să descurajeze faptele de corupție”, a declarat ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, citat în comunicat. Procurorii DNA efectuează marți percheziții în 61 de locații situate în municipiul București și în județele Ilfov, Sibiu, Mureș, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Timiș, într-un dosar privind fapte de corupție comise în perioada 2012 — 2015. Ancheta vizează producători de medicamente care ar fi oferit unor medici din județele Mureș, Sălaj, Sibiu, Bistrița și Cluj achitarea cheltuielilor la diverse simpozioane și congrese internaționale, excursii în diverse țări, bunuri, foloase și alte servicii, condiționându-le de prescrierea unor medicamente. Firmele de medicamente se ofereau să plătească participarea medicilor la diverse simpozioane și congrese în străinătate, care erau însă fictive, în realitate fiind vorba de excursii de lux. Procurorii mai susțin că medicii vizați au fost implicați și în realizarea unor așa-zise studii clinice, pentru care au fost remunerați, însă studiile în cauză nu au la bază date reale, aceasta fiind încă o modalitate prin care medicii erau recompensați financiar pentru sprijinul acordat producătorilor de medicamente. Conform unor surse judiciare, ar fi implicați 16 medici, inclusiv având funcții de șefi de clinici și secții de oncologie, medici specialiști oncologi, coordonatori și responsabili ai Programului Național de Sănătate — subprogramul oncologie. Aceleași surse au susținut că ar fi implicați un președinte al Comisiei de oncologie, un inspector la DSP Mureș, care controlează farmacii, și peste 10 reprezentanți zonali ai firmelor de medicamente.