24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Schimbările climatice au creat condiții fără precedent pentru actualul fenomen climatic El Nińo, a cărui perioadă de maximă intensitate va fi între lunile octombrie și ianuarie, potrivit unor experți din cadrul Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), semnalează EFE.
În contextul prevederii unei încălziri a apelor de la suprafața Pacificului tropical, fenomenul în desfășurare El Nińo va fi probabil unul dintre cele mai puternice produse din 1950 și până în prezent, după cele înregistrate în perioadele 1972/1973, 1982/1983 și 1997/1998.
Oamenii de știință iau în calcul faptul că în luna august temperaturile suprafeței apei au fost deja cu 1,3 — 2 grade Celsius peste medie, depășind cu un grad pragurile obișnuite ale fenomenului El Nińo.
Efectele fenomenului El Nińo se fac deja simțite în unele regiuni ale lumii în mod diferit și vor fi mai evidente în următoarele 4 — 8 luni, potrivit OMM, agenție științifică a Națiunilor Unite și autoritate în materie.
În general, acest fenomen climatic poate provoca puternice precipitații — și, prin urmare, inundații — în America Latină, Asia, Oceania și Africa, cu episoade de secetă în alte zone din aceleași regiuni.
Acum însă țările afectate au mai multe cunoștințe și experiență, ceea ce le poate ajuta să ia măsuri de prevenire efective, a apreciat Maxx Dilley, director în cadrul OMM, prezentând cele mai recente informații despre evoluția fenomenului El Nińo.
Expertul a menționat cazul Republicii Peru, țară care, după Chile, a renunțat să găzduiască Raliul auto-moto Dakar 2016 din cauza riscului de inundații sau alunecări de teren în zone care făceau parte din traseu.
Ceea ce este complet diferit de la apariția ultimului fenomen El Nińo (1997/1998) este faptul că fenomenul climatic actual se desfășoară în condiții noi, influențate de schimbările climatice.
De atunci, „lumea s-a schimbat mult” iar stratul de gheață al Mării Arctice s-a redus la niveluri minime și s-au pierdut până la un milion de kilometri pătrați de suprafață înzăpezită din emisfera nordică, a explicat David Carlson, director de program în cadrul OMM.
Din perioada 1997/1998 nu a mai fost observată prezența fenomenelor El Nińo și La Nińa (fenomenul climatic contrar, caracterizat prin temperaturi scăzute ale apei de la suprafața Oceanului Pacific, în zona ecuatorială), fapt considerat neobișnuit.
În situația actuală — cu reducerea stratului de gheață în Marea Arctică și încălzirea Pacificului tropical — „nu știm ce se va întâmpla”, a spus David Carlson. „Realmente nu știm pentru că nu avem precedent pentru această situație’, a subliniat el.
Caracteristicile fenomenului El Nińo cunoscute până acum conduc la concluzia că provoacă o creștere a intensității ploilor pe coasta de vest a Americii de Sud (mai ales în Ecuador și Peru), precum și în țările din Cornul Africii. În schimb, apare seceta în Australia, Indonezia, sud-estul Asiei și sudul Africii.
