Arad: Mii de pelerini la Mănăstirea Maria-Radna

În Basilica papală ‘Maica Harurilor’ din interiorul Mănăstirii franciscane Maria-Radna, din orașul Lipova, județul Arad, au fost oficiate în ultimele zile, cu ocazia Sărbătorii Nașterii Maicii Domnului, slujbe religioase în limbile română, maghiară, germană, croată și bulgară, iar la miezul nopții de luni spre marți s-a oficiat o slujbă specială pentru pelerinii de etnie rromă.

Sărbătoarea hramului Basilicii papale ‘Maica Harurilor’ din incinta Mănăstirii Maria — Radna, a început, duminică după-amiază, odată cu sosirea primilor credincioși, între care se aflau, potrivit tradiției, etnici bulgari romano-catolici din comunele timișene Breștea și Dudeștii Vechi, dar și din comuna arădeană Vinga. Aceștia, alături de preoții lor, și-au petrecut noaptea pe dealul din spatele mănăstirii, spunând rugăciuni și intonând cântări religioase, nu înainte de a asculta Sfintele liturghii oficiate în limbile bulgară și română.

Între credincioșii de etnie bulgară din Dudeștii Vechii s-a aflat și o septuagenară care și-a amintit cum în anul 1953, an în care a fost pentru prima oară în pelerinaj la Mănăstirea Maria—Radna, din comuna sa natală au parcurs acest drum peste 70 de căruțe trase de cai. În căruțe se aflau, pe lângă merindele necesare pentru drum, lăzi de zestre în care se aflau frumoasele lor costume populare, deoarece conform tradiției, tinerele fete trebuiau să intre în biserică îmbrăcate în straie populare, pentru a asista la slujba religioasă oficiată cu acest prilej.

În continuare au sosit pelerini de etnie croată din județul Caraș-Severin, dar și pelerini de etnie maghiară din județele Timiș, Hunedoara și Arad, credincioși greco-catolici din Bihor și Arad, precum și ortodocși din Lipova și din localitățile învecinate.

Sărbătoarea hramului Basilicii papale ‘Maica Harurilor’ din Mănăstirea Maria — Radna a continuat luni, odată cu oficierea primelor liturghii, care, potrivit tradiției, au fost rostite în limba bulgară de preoții din localitățile mai sus—amintite.

Întreaga noapte de luni spre marți, Bazilica a rămas deschisă pentru cei care au dorit să își petreacă noaptea aici, în rugăciune, la miezul nopții fiind oficiată Sfânta Liturghie în limba română, la care au fost invitați să ia parte, în mod special, credincioșii de etnie rromă.

Marți, cel mai important moment al sărbătorii a fost cel al oficierii Sfintei Liturghii Pontificală, în limbile română, maghiară, germană și croată, oficiată de Laszlo Bocskei — episcop de Oradea; Martin Roos — episcop de Timișoara și cardinalul Iosip Bozanic, arhiepiscop de Zagreb, Croația, alături de un mare număr de preoți.

În timp ce în incinta Bazilicii Papale a fost oficiată Sfânta Liturghie Pontificală, la un altar din spatele acestei era oficiată Sfânta Liturghie, pentru credincioșii greco-catolici.

Totodată, pe dealul din spatele bazilicii, mulți dintre credincioși au parcurs ‘Drumul Crucii’, în timp ce preoții lor oficiau slujbele religioase în limbile română, maghiară și germană.

Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului s-a încheiat cu Sfântă Liturghie în limba română, celebrată de părintele paroh Andreas Reinholz.

Tot cu ocazia acestei mari sărbători creștine, credincioșii au scormonit pământul pe dealul din spatele mănăstirii, în căutarea unor semințe care, potrivit tradiției, ar fi ‘lacrimile Maicii Domnului’ și care se zice că ar avea puteri miraculoase și care nu s-ar găsi decât în această zi.

Aflată la 35 km depărtare de municipiul Arad și circa 60 km de municipiul Timișoara, Mănăstirea Maria-Radna este unul din cele mai însemnate locuri de pelerinaj catolic din România. Originea acestor pelerinaje poate fi căutată în anul 1707, când Aradul era bântuit de o puternică epidemie de ciumă. Potrivit legendei, soția unui soldat dintr-un regiment poposit la Arad, atinsă de această boală, le-a spus celor apropiați, cu puțin timp înainte de a muri, că singura cale de a scăpa de ciuma care bântuia Aradul era un pelerinaj la Radna. Aceeași legendă spune că toți aceia care au ascultat-o și au făcut pelerinajul au scăpat de cumplita epidemie.

În septembrie 1695, vechea biserică a fost incendiată de turci, ea arzând până la temelie. Din incendiu a scăpat însă intactă, cu toate că era din carton obișnuit, o icoană a Maicii Domnului, ce fusese dăruită bisericii de Gheorghe Vriconosa din Bosnia, în anul 1668. Datorită acestui miracol, biserica a fost reconstruită, fiind sfințită în anul 1767 de episcopul Engl. În biserică este păstrată și astăzi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

În anul 1992, biserica a fost ridicată la rang de Bazilică Papală cu hramul ‘Maica Harurilor’, liturghiile de duminică oficiindu-se, în mod obișnuit, în limbile română, maghiară și germană.