Actorul Vlad Zamfirescu debutează ca regizor cu lungmetrajul „Secretul fericirii”, care va fi lansat în 2016

Actorul de film şi teatru Vlad Zamfirescu a încheiat filmările pentru lungmetrajul „Secretul Fericirii”, care reprezintă prima producţie în care se află în dublă postură, de regizor şi interpret, filmul urmând să fie lansat în primăvara anului viitor.”De când am citit scenariul, am ştiut că povestea trebuie să ajungă la cât mai mulţi oameni. Să fie văzută, să fie auzită, să fie înţeleasă. E o poveste care, cred eu, nu te poate lăsa indiferent. Simplă, surprinzătoare şi, cumva, universală. O poveste care mi-aş dori să aducă lumea în cinematograf”, a declarat Vlad Zamfirescu, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.Pentru regizorul debutant, miza principală este „să respect publicul, să îi ofer un adevăr pe care să-l înţeleagă şi să-l recunoască”. La încheierea filmărilor care au durat trei săptămâni şi s-au desfăşurat în Bucureşti, acesta este optimist. „Sper ca, în timp, să şi reuşesc. Oricum, a fost provocator şi uneori dificil să închidem filmările, e greu să faci un film independent în România”, a mai spus Zamfirescu.”Secretul fericirii” se bazează pe un scenariu original scris de Alexandru Popa şi spune, în timp real, povestea a trei prieteni care trec peste stereotipuri şi ajung să îşi redefinească vieţile în urma unor întorsături de situaţie. Construcţia, atent gradată, mizează pe umor, replici simple şi adevăruri incomode.Alături de Vlad Zamfirescu, din distribuţia lungmetrajului fac parte Irina Velcescu şi Theo Marton, iar producţia filmului este semnată de Cristina Dobriţoiu (Movieproduction).În vârstă de 41 de ani, Vlad Zamfirescu joacă, în prezent, în peste 20 de spectacole în Bucureşti şi în ţară, iar în ceea ce priveşte cinematograful, va putea fi văzut în filmul „Poveste de dragoste”, de Cristina Iacob, care va avea premiera pe 27 noiembrie. Printre apariţiile sale se numără rolul Nuţu Ferefide, în „Restul e tăcere” (2007), de Nae Caranfil, rolul Giovanni, în „Italiencele” (2004), de Nap Toader (Napoleon Helmis), „Stare de fapt” (1995), de Stere Gulea, şi „È pericoloso sporgersi” (1993), de Nae Caranfil.