România va cere în mod oficial FMI, în acest an, încheierea unui nou acord de împrumut, iar negocierile se vor concentra pe implementarea de reforme structurale şi nu pe deficitul bugetar, a declarat marţi ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici, transmite Reuters. La rândul său, premierul Victor Ponta a declarat că un nou acord de tip preventiv „este bun”, pentru „cine ştie ce o veni în Europa sau în lume, vreo criză financiară”.Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că, deşi Guvernul nu mai are nevoie de niciun împrumut de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), un nou acord de tip preventiv „este bun”, pentru „cine ştie ce o veni în Europa sau în lume, vreo criză financiară”.„Este un subiect important, pe care îl voi discuta întâi la coaliţia de guvernare, după aceea să-l discutăm şi cu restul partidelor din opoziţie, pentru că orice acord, dacă se va încheia, se va încheia pe un termen mai lung, şi cu preşedintele României şi decizia trebuie să fie una politică a tuturor forţelor politice”, a declarat premierul Victor Ponta, întrebat de jurnalişti despre posibila încheiere a unui nou acord, de tip preventiv, cu FMI. Premierul a adăugat că Guvernul „nu mai are de dat niciun dolar către FMI” şi că nu mai are nevoie de „niciun dolar împrumut de la FMI”, dar un acord cu instituţiile financiare internaţionale, într-o regiune „atât de tulburată în care doar România merge foarte bine”, este bun.”Contează în primul rând o decizie politică, după care ne apucăm de negociat”, a spus Ponta, adăugând că României nu îi trebuie linie de finanţare şi că acesta ar fi un acord prevenitv pentru „cine ştie ce o veni în Europa sau în lume, vreo criză financiară” şi în al doilea rând pentru reforme structurale pe care premierul vrea să le continue.Ponta a mai spus că, după ce va avea acordul de principiu al liderilor politici, se vor stabili şi condiţiile concrete pentru un nou acord cu FMI.„Probabil că punctele de vedere sunt destul de apropiate, e vorba de asumare a tuturor forţelor politice a unui asemenea nou acord”, a precizat Ponta.Declaraţiile premierului vin în contextul în care ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a declarat, marţi, că România va cere în mod oficial FMI, în acest an, încheierea unui nou acord de împrumut, iar negocierile se vor concentra pe implementarea de reforme structurale şi nu pe deficitul bugetar.Economia României a fost susţinută din 2009 de o serie de acorduri de finanţare cu FMI şi Comisia Europeană, iar ultimul dintre acestea s-a încheiat în această lună.„În mod sigur vom solicita oficial FMI, în acest an, să începem negocierile pentru un nou acord. Un acord cu FMI poate exista fără participarea Comisiei Europene, sunt acorduri diferite”, a spus Teodorovici.El a mai arătat că deficitul bugetar pentru 2016 este estimat în prezent la 2,1% din PIB, dacă nu sunt luate în considerare majorările de salarii din sectorul public planificate.Dacă se ţine cont şi de majorările salariale, deficitul bugetar va fi încă sub nivelul de 3%, a precizat Teodorovici.Acordul României cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), de tip preventiv, a expirat sâmbătă, 26 septembrie, în condiţiile în care o evaluare a acestuia nu a mai fost realizată cu succes încă din luna martie 2014, ca urmare a divergenţelor dintre autorităţile române şi oficialii instituţiei în privinţa fiscalităţii. Acordul cu FMI şi Comisia Europeană, de 4 miliarde de euro, a avut caracter preventiv.Reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, a declarat la jumătatea lunii septembrie că România va trebui să solicite Fondului Monetar Internaţional un nou acord dacă doreşte unul, iar apoi va fi analizat tipul de acord care poate fi încheiat, însă va fi diferit de celelalte.”Trebuie să primim o solicitare şi apoi vom discuta cu Guvernul toate opţiunile posibile. Vor fi diferite faţă de cele din trecut. (…) Este doar o discuţie tehnică pe buget”, a afirmat Tolosa, întrebat dacă FMI va mai accepta un nou acord cu România.Anterior, România a încheiat cu succes două acorduri cu FMI, UE şi Banca Mondială, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 şi finalizat în 2013, a avut caracter preventiv, autorităţile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziţie de creditorii externi.La primul acord de finanţare (2009 – 2011) FMI a contribuit cu 13 miliarde de euro, restul fiind fonduri de la Comisia Europeană şi alte instituţii financiare internaţionale.