România a cheltuit 0,38% din PIB pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, în 2014; aproape 43.000 de persoane lucrau în domeniu

România a cheltuit, în cursul anului 2014, suma de 2,55 miliarde de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, domeniu în care lucrau, la finele anului trecut, un număr de aproape 43.000 de salariați, reiese din datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS). Cele 2,55 miliarde de lei au reprezentat 0,38% din produsul intern brut /PIB/, din care pentru sectorul public a fost alocat 0,22%, iar pentru sectorul privat 0,16%. Potrivit INS, în anul 2014, din totalul cheltuit pentru activitatea de cercetare-dezvoltare în cele patru sectoare de performanță, 2,228 miliarde de lei au reprezentat cheltuieli curente, respectiv 87,2%, și 327,3 milioane de lei cheltuieli de capital, respectiv 12,8%. Ponderea cheltuielilor de capital pentru dotarea unităților care au desfășurat activitate de cercetare-dezvoltare a scăzut cu 3,4 puncte procentuale în anul 2014, față de anul 2013. De asemenea, în cursul anului trecut, cheltuielile cu cercetarea aplicativă au reprezentat 44% din cheltuielile totale pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, înregistrând o creștere de 3,5 puncte procentuale, comparativ cu cheltuielile din anul 2013, care au avut o pondere de 40,5%. Totodată, cheltuielile cu cercetarea fundamentală au înregistrat o scădere de 4,5 puncte procentuale în cheltuielile totale destinate activității de cercetare-dezvoltare, comparativ cu anul 2013, respectiv de la 39,8% la 35,3%. În plus, cheltuielile cu dezvoltarea experimentală au crescut cu doar un punct procentual, de la 19,7% la 20,7%. În funcție de sursele de finanțare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare, în anul 2014, fondurile publice au avut cea mai ridicată pondere, respectiv 48,6%, urmate de sursele de la întreprinderi, cu 32,9%. Conform sursei citate, din fondurile publice, cele mai mari sume au primit unitățile din sectorul guvernamental (66%), urmate de unitățile din sectorul învățământ superior (17,3%). Pe de altă parte, sursele de finanțare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din străinătate au fost orientate, în cea mai mare parte, către unitățile din sectorul mediului de afaceri (52,6%), sectorul de învățământ superior (26%) și sectorul guvernamental (20,9%). La 31 decembrie 2014, lucrau în activitatea de cercetare-dezvoltare 42.963 persoane, din care 19.877 erau femei (46,3% din total). Din salariații care au desfășurat activitate de cercetare-dezvoltare, anul trecut, în funcție de orele efectiv lucrate, 73,1% au lucrat normă întreagă de timp. Datele INS relevă că 34.517 de salariați din domeniul analizat aveau studii superioare (80,3% din total), iar 8.446 un alt nivel de pregătire, exclusiv superioară (19,7%). Dintre cei cu studii superioare, cei cu studii doctorale și postdoctorale erau în număr de 16.983 persoane, mai mult cu 1.006 persoane față de anul 2013, dintre care femei 7.788, respectiv 45,9%. Pe categorii de ocupații, în anul 2014, ponderea cea mai mare a salariaților din activitatea de cercetare-dezvoltare a fost reprezentată de cercetători, respectiv 64,1% din total (27.535 salariați), în scădere cu 65 salariați, comparativ cu anul 2013. Ponderea categoriei ‘tehnicieni și asimilați’ a fost de 12,4% (5.309 de salariați). Sursa datelor INS o constituie anchetele statistice anuale privind activitatea de cercetare-dezvoltare, prin care se culeg informații referitoare la resurse umane și cheltuieli, în conformitate cu Regulamentele și Deciziile Comisiei Europene, Parlamentului European și Consiliului European, privind producerea și dezvoltarea statisticilor comunitare din știință și tehnologie.