Dîncu: Prioritatea zero e construcția unui proiect de țară, a unui nou model de guvernare

Vicepremierul Vasile Dîncu a declarat, duminică, pentru AGERPRES, că prioritatea sa zero pentru acest an vizează construcția unui proiect pentru România, a unui model de guvernare și schițarea unei noi viziuni pentru un stat mai eficient, mai ieftin și mai inteligent. „Am prioritățile mele, de om. Am renunțat la toate activitățile mele pentru a mă dedica total acestui guvern, care are ca proiect construcția unui proiect pentru România și, dacă nu este prea mult — îmi cer scuze pentru cum sună—, a unui model de guvernare. Aceasta este prioritatea zero, cu obiectivul meu operațional de a schița o nouă viziune despre stat și a trasa liniile pentru un stat mai eficient, mai ieftin și mai inteligent’, a subliniat Vasile Dîncu. El a adăugat că dorește ca în România să apară măcar „mugurii încrederii”. ‘Știu că într-un an nu se poate schimba România, dar cred că orice trebuie să aibă un început. Vreau să aducem mugurii încrederii în România, să arătăm că se poate face mai mult și mai bine, fără gălăgie zilnică, cu modestie și competență’, a completat vicepremierul. Vasile Dîncu a trecut în revistă și o serie de priorități pe care le are, pentru 2016, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pe care îl conduce. ‘Prioritățile strategice ale MDRAP, așa cum sunt asumate prin Programul de Guvernare, prin Analiza referitoare la politicile din domeniul MDRAP necesară în vederea elaborării Strategiei Fiscal-Bugetare pentru orizontul 2016-2018, prin Documentul sinteză privind politicile și programele bugetare pe termen mediu ale ordonatorilor principali de credite pentru anul 2016 și perspectiva 2017-2019 și prin Planul Strategic Instituțional al MDRAP 2014-2016 vizează coeziunea economică și socială la nivel național prin dezvoltarea regională echilibrată și durabilă a teritoriului și valorificarea potențialului cooperării teritoriale europene, o administrație publică eficientă și întărirea capacității administrative a MDRAP’, a spus Vasile Dîncu. În privința coeziunii economico-sociale, Vasile Dîncu a amintit de elaborarea și adoptarea mai multor documente strategice pentru dezvoltarea teritorială și urbană, printre care Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, Strategia Generală de Descentralizare, direcțiile strategice privind reforma administrativ-teritorială, Strategia Națională a Locuirii. De asemenea, el a vorbit de dezvoltarea unor sisteme de e-guvernare în domeniul urbanismului și autorizării construcțiilor, care să aibă ca rezultate standardizarea seturilor de date din documentațiile de amenajarea teritoriului și urbanism, și un portal web în care să fie accesibilă toată legislația din domeniu, reglementările tehnice, fluxurile de avizare și autorizare. O altă componentă vizează finanțarea obiectivelor de investiții prin programele din domeniul locuirii și al dezvoltării locale a infrastructurii rutiere, de utilități publice, educaționale, culturale, sociale etc, dezvoltarea instrumentelor de administrare ca suport pentru fundamentarea deciziilor în acest domeniu, legate în special de continuarea dezvoltării bazelor de date urbane și teritoriale existente și integrarea acestora între ele, precum și continuarea demersurilor pentru realizarea cadastrului pe întreg teritoriul național. Referitor la fondurile europene, Vasile Dîncu a spus că își propune finalizarea procesului de închidere a programelor 2007-2013 și atingerea unui grad de absorbție de 80% pe POR și de 95% pe PODCA. Un alt obiectiv vizează lansarea cererilor de proiecte 2014-2020 pentru cel puțin 60% din bugetele alocate POR și PODCA. ‘Rezultatele tuturor acestor activități constituie premise obligatorii pentru dezvoltarea teritoriului național, pentru că fără suportul cadastral realizat, fără utilitățile publice de bază — în primul rând alimentarea cu apă și canalizarea—, fără instrumente de fundamentare a deciziei, fără a avea o administrație calificată, nu putem vorbi de dezvoltare’, a punctat Vasile Dîncu. În ceea ce privește existența unei administrații publice eficiente, MDRAP va lua o serie de măsuri referitoare la dezvoltarea formării profesionale în administrație, promovarea eticii și integrității, perfecționarea, simplificarea și creșterea calității în administrația publică, precum și îmbunătățirea legislației privind funcția administrativă. Pentru atingerea acestor obiective, MDRAP are în vedere, printre altele, Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020, Strategia privind Formarea Profesională 2016-2020, reorganizarea ANFP și reînființarea INA, un plan integrat de simplificare a procedurilor administrative aplicabile cetățenilor, un mecanism de monitorizare a utilizării sistemelor și instrumentelor de Management al Calității în Administrația Publică, Standarde de Calitate și de Cost pentru Serviciile Publice Descentralizate, adoptarea Codului Administrativ și a unei HG privind modificarea și completarea HG nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici. ‘În afara priorităților stabilite de MDRAP în diverse documente de planificare strategică sau în completarea lor, există o serie de teme de interes pe agenda publică, ce ar putea direcționa comunicarea publică a MDRAP în anul curent. E vorba, printre altele, de lansarea noilor apeluri de proiecte pentru programele 2014-2020 și de bilanțul fondurilor absorbite prin programele 2007-2013. Apoi, de investițiile și repartizările din fondul de rezervă bugetară către autoritățile publice locale, de transparență și de criteriile de alocare. Mai sunt teme referitoare la regionalizare și descentralizare, riscul seismic și reabilitarea termică, mobilitatea urbană, transparența informațională — acces la informații — și decizională — consultarea publică pentru proiectele de acte normative’, a explicat Vasile Dîncu. MDRAP propune și o serie de termene pentru obiectivele sale, unele cu realizare încă din prima lună a anului în curs. De exemplu, în ianuarie vor fi elaborate proiecte de legi privind Sistemul integrat de cadastru și carte funciară și o HG privind structura și organizarea Registrului Electronic Național al Nomenclaturii Stradale, până în februarie va fi elaborată și adoptată Strategia privind dezvoltarea funcției publice, iar până în martie va fi adoptată și Strategia privind formarea profesională 2016-2020. Institutul Național pentru Administrație ar urma să aibă o lege de înființare până în luna iulie și tot până atunci va fi elaborată și Strategia Națională a Locuirii. De asemenea, până în luna martie vor fi elaborate direcțiile strategice și măsurile privind reforma administrativ-teritorială, va fi aprobată Strategia Generală de Descentralizare, iar până în aprilie va fi adoptată Strategia de Dezvoltare Teritorială a României și cea de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării. Vicepremierul Vasile Dîncu a mai spus că, printre altele, în 2016 vor fi finanțate cel puțin 482 de obiective (săli de sport, complexuri sportive, așezăminte culturale, bazine de înot, lucrări de primă urgență, patinoare artificiale, centre sociale, cămine de bătrâni, reparații și consolidări monumente istorice, piețe agro-alimentare etc), dintre care aproximativ 300 au termen de finalizare în acest an.