„Acord politic” între UE şi SUA cu privire la transferul transatlantic de date personale

Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite au ajuns marţi la un „acord politic” menit să pună capăt insecurităţii juridice în care se află de mai multe luni companii care transferă date personale din Europa către Statele Unite, relatează AFP în pagina electronică.Rezultatul unor „negocieri intense”, noul cadrul anunţat marţi de către Comisia Europeană (CE) vizează transferurile transatlantice de date personale între companii şi urmează să-l înlocuiască pe cel care a fost invalidat în octombrie de către justiţia europeană.Salutat de mediile economice vizate, acordul a fost însă dur criticat, marţi, de către deputaţii europeni, care se îndoiesc de puterea sa juridică.Într-o hotărâre răsunătoare cu privire la reţeaua socială Facebook, dar cu aplicare generală, Curtea de Justiţie a UE a cerut garanţii mai bune cu privire la confidenţialitatea datelor europenilor pe tertoriul american.Datele personale vizate înglobează toate informaţiile care permit identificarea unui individ – în mod direct (nume, prenume sau fotografie) ori indirect (număr de securitate socială sau chiar număr de client).Regulile anterioare, cunoscute sub numele de „Safe Harbor”, reglementau de aproximativ 15 ani transferurile transatlantice de date. Punerea lor în discuţie a provocat un adevărat cutremur pentru mii de companii, de la giganţi precum Facebook şi până la întreprinderi mici şi mijlocii care procesează în Statele Unite datele culese în Europa.De mai multe luni, ele aşteptau un cadru juridic în vederea înlocuirii celui vechi, pe care Comisia Europeană, în loc de „Safe Harbor 2”, a preferat să-l numească „Scut de confidenţialitate UE-USA”.El va proteja „drepturile fundamentale” ale europenilor, a dat asigurări comisarul european însărcinat cu Justiţia Vera Jurova şi le va oferi întreprinderilor „securitatea juridică de care au nevoie”, a apăsat colegul ei Andrus Ansip, însărcinat cu domeniul Digital, într-o conferinţă de presă la Strasbourg.Pentru a răspunde exigenţelor justiţiei europene, Bruxellesul a dat asigurări că acest nou sistem va fi „viu”, adică va fi revizuit anual, în timp ce „Safe Harbor” a făcut obiectul unui acord unic, în 2000.„Pentru prima dată, Statele Unite au dat UE garanţii constrângătoare că accesul” la datele europenilor al autorităţilor americane „va face obiectul unor limite clare, garanţii şi mecanisme de supervizare”, a dat asigurări Comisia.Un „ombudsman” (mediator) va fi numit în cadrul Departamentului de Stat, pentru a urmări eventuale plângeri şi solicitări ale cetăţenilor europeni cu privire la un acces la datele lor în probleme de securitate naţională.În cazul în care europenii vor considera că datele lor personale au fost încălcate, ei vor putea avea acces, ca „ultim recurs”, la un „mecanism de arbitraj”, mai prevede acordul.În lumina dezvăluirilor despre practicile serviciilor americane de informaţii, justiţia europeană a stabilit că „Safe Harbor” nu proteja suficient de „ingerinţe ale autorităţilor publice americane în drepturile fundamentale” ale europenilor.Comisia îşi dăduse ca obiectiv să ajungă la un acord până la sfârşitul lui ianuarie, în vederea stabilirii unui cadru legal. Ea a preluat astfel o dată-limită stabilită de cele 28 de autorităţi europene însărcinate cu protecţia datelor în UE.Acestea urmează să se reunească miercuri, la Bruxelles, pentru a trage concluzii, după ce au ameninţat că vor recurge la puterea pe care o au de a suspenda sau interzice transferuri de date, în absenţa unui nou cadru juridic, până la sfârşitul lui ianuarie 2016.Digital Europe, o federaţie care reprezintă întreprinderi digitale, cu sediul la Bruxelles, a „aplaudat munca negociatorilor europeni şi americani”, îndemnându-i să-şi transforme acordul într-un document juridic „cât mai repede posibil”.Însă deputaţi europeni ca liberala Sophie In’t Veld sau ecologistul (Verzi) Jan Philipp Albrecht au deplâns o „lipsă de claritate” şi estimează că noile reglementări vor conduce la noi cazuri în justiţie. Nu există „îmbunătăţiri cu caracter constrângător juridic”, şi-a exprimat regretul Albrecht.Austriacul Max Schrems, petiţionarul aflat la originea hotărârii Curţii de Justiţie a UE, a pus sub semnul întrebării anunţul de marţi. „Scrisori din partea administraţiei Obama în exerciţiu nu sunt în niciun caz o bază legală care garantează drepturile fundamentale” ale europenilor, a denunţat el.