Steven van Groningen: Am majorat avansul din cauza legii dării în plată. Putem renunţa

Decizia Raiffeisen Bank de a majora avansul la credite imobiliare a fost luată din cauza impactului estimat al aplicării legii dării în plată asupra riscului băncii, iar dacă lucrurile nu se clarifică, banca renunţă şi la „Prima Casă”, a declarat preşedintele băncii, Steven van Groningen, scrie ZF.Raiffeisen, un jucător de top cinci din sis­te­mul bancar, a luat săptămâna trecută o de­ci­zie surprinzătoare, hotărând să ma­jo­reze avan­sul cerut clienţilor la creditele imo­biliare chiar îna­in­­te de reluarea discu­ţiilor în Par­la­ment pri­vind le­gea dării în pla­tă. Ban­ca a decis să urce avan­­sul pentru cre­ditele imo­bi­liare stan­dard în lei la 35%, iar pen­tru finan­ţă­rile în euro la 40%. Con­form regle­men­­­tă­rilor BNR, avansul minim pentru creditele imo­bi­liare în lei este de 15%, iar pentru euro de 25%.„Dacă legea se aprobă, se schim­bă ceva esenţial, pentru că cel care ia creditul nu mai răspunde în faţa băncii cu averea lui, nu mai dau practic credit la o per­soană, ci eu, ca bancă, finanţez un activ şi trebuie să calculez cum poate evolua va­loarea acestui activ în 10-15 ani. De aceea cer avans mai mare. E ca la leasing finan­ciar. Avansul nu mai depinde de bonitatea clientului, ci de fluctuaţia valorii activului”, a afirmat van Groningen.Şeful Raiffeisen a criticat dur proiectul legii dării în plată, spunând că schimbă radical regulile ce guvernează sistemul bancar şi că situaţia este cu atât mai gravă cu cât se discută aplicarea lui retroactivă, la împru­muturi deja în derulare.În plus, în forma actuală, legea nu clarifică situaţia programului „Prima Casă” şi dacă garanţia acordată de stat se va menţine, în caz contrar ridi­cându-se întrebări legate de constitu­ţio­nalitatea acestui act legislativ.Steven van Groningen, preşe­din­tele Raiffeisen Bank România, este con­vins că măsura de majo­rare a avan­sului, decisă de banca româ­neas­că cu capital austriac, va fi luată şi de celelalte instituţii de credit în ca­zul adop­tă­rii legii dării în plată, iar efectul va fi limi­ta­rea accesului la finan­ţare al popu­laţiei, în con­diţiile în care românii deja sunt la jumă­ta­tea mediei europene în pri­vin­ţa numărului de metri pătraţi de locuinţă per cetăţean şi mulţi tineri nu au o locuinţă proprie.Raiffeisen, un jucător din top cinci, a decis săptămâna trecută să majoreze avansul cerut clienţilor pentru cre­ditele imobiliare standard în lei de la 35%, iar pentru finanţările în euro la 40%. Con­form reglementărilor BNR, avansul minim pen­tru credi­tele imo­biliare în lei este de 15%, iar pentru euro de 25%.Preşedintele Raiffeisen a criticat dur proiectul legii dării în plată, spunând că el schimbă radical regulile care guvernează sis­temul bancar şi că situaţia este cu atât mai gravă cu cât se discută aplicarea lui retro­activă, la împrumuturi deja în derulare. În plus, în forma actuală, legea nu clarifică situaţia programului „Prima casă“ şi dacă ga­ran­ţia acordată de stat se va menţine, în caz contrar ridicându-se întrebări legate de constituţionalitatea acestui act legislativ.”Nu putem aplica un principiu retro­ac­tiv, la sute de mii de credite. E în conflict cu orice principiu de predictabilitate. Nicăieri nu se aplică o lege retroactiv la contracte de­ja în vigoare. Dacă cineva ia un credit, cum­pără ceva şi valoarea bunului scade, acesta este un risc asumat de client. Riscul meu, ca bancă, este că el nu poate da banii îna­poi. Fiecare îşi gestionează propriul risc”, a declarat la ZF Live Steven van Groningen.În ceea ce priveşte „Prima Casă”, Raiffei­sen Bank a decis deocamdată să rămână activă, dar speră ca în curând să se clarifice dacă legea dării în plată se aplică şi la creditele din acest program sau nu.„E aproape de neimaginat că legisla­to­rul nu a clarificat care e poziţia progra­mu­lui Prima casă. Dispare umbrela statului, garanţia de stat? Atunci nu mai e nicio deosebire între «Prima casă» şi alt credit. Nu mai are niciun rost acest program. Oricine poate aduce chei­le casei la bancă. Ce fel de stat retrage re­tro­activ garanţia? şi atunci orice inves­ti­tor îşi va pune întrebarea dacă vrea să fie aici sau nu”, a afirmat van Groningen.Practic, dacă legea dării în plată se va aplica şi la creditele din „Prima casă”, gravitatea situaţiei creşte exponenţial, adau­gă preşedintele băncii.Deocamdată, parlamentarii au modi­fi­cat textul legii pentru a nu include şi dez­vol­tatorii imobiliari care ar putea încerca să sca­pe de plata ratelor la credite predând băncilor zeci de apartamente.„Cazurile sociale sunt folosite ca pre­text ca să apară legea şi să fie aplicată re­troactiv. Dar nimeni nu a făcut o analiză, câte sunt, ce e un caz so­cial, ce face o bancă când are un caz social? Nu s-a discutat nimic clar până acum”, a spus şeful Raiffeisen.