Președintele Mișcării Populare, Traian Băsescu, a declarat că solicitările șefilor DNA, DIICOT, IGPR privind resursele pentru dotarea în vederea interceptării comunicațiilor arată că aceștia sunt ahtiați după putere și ar trebui să plece din funcții și că, în opinia sa, ar fi trebuit să ceară Parlamentului crearea unei autorități civile neutre în domeniu sau realizarea unei structuri similare în cadrul Parchetului General.”Toate aceste instituții sunt bugetare. Deci, discutăm de lideri ai acestor instituții care sunt bugetari, ce-i drept, extraordinar de bine plătiți și care vor să acumuleze putere, pentru că cine are informația are putere. Cine are informația se duce în fața unui politician și îi spune: ‘hă, hă, hă, domnu’ știm noi’. Exact cum făceau securiștii înainte de Revoluție. (….) Eu i-aș da afară, dacă aș fi președintele României, pe toți cei care au cerut astăzi aparatură și bani în plus”, a declarat Traian Băsescu miercuri seară, la România TV, răspunzând unei întrebări cum vede solicitările venite din partea șefilor DNA, DIICOT, IGPR în urma deciziei CCR privind neconstituționalitatea unor reglementări referitoare la realizarea activităților de supraveghere tehnică.Întrebat dacă se referă și la procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, fostul șef al statului a răspuns: „Nu știu cine…că eu am fost în avion, dar toți sunt niște bugetari ahtiați după putere, indiferent cine a cerut”.”Toți acești bugetari trebuiau să spună: ‘ne adresăm Parlamentului să creeze o autoritate civilă neutră de supraveghere a interceptării comunicațiilor’. Dar s-au repezit bugetarii să ne spună ce dezastru avem, ‘vrem aparatură, vrem echipamente, vrem tot ce ne trebuie’. În loc să pună problema: ‘în țară există echipamentele, problema este cine le controlează’. Este momentul în care putem crea autoritatea națională de interceptare care să nu mai fie o instituție militarizată, ci una pusă sub control civil”, a spus Băsescu.El a adăugat că pe aceeași temă se poate imagina, în afara variantei unei autorități civile, și una a unei structuri subordonate Parchetului General.”Nu știu de ce aceste două direcții autonome ale Parchetului General, DNA și DIICOT, nu au spus ‘trebuie să avem la Parchetul General echipamente care să ne deservească pe toți’. Vă dau o altă variantă decât la ce am spus cu o autoritate civilă. Uitați-vă că fiecare șef de instituție, bugetar, vrea putere. (…) Oamenii ăștia nu mai au ce căuta în funcții în fruntea instituțiilor statului (…) Acești oameni trebuie să plece, s-au îmbolnăvit de putere”, a spus președintele MP.Băsescu a mai spus că în urma deciziei CCR „nu se dărâmă toate dosarele și nu cad toți infractorii”, având în vedere că interceptările din dosare sunt doar unul dintre elementele de probă într-o anchetă penală. „Interceptările sunt vorbe, procurorul trebuie să așeze peste vorbe fapte ale celui pe care-l acuză. Deci, vor fi utilizate interceptările în continuare”, a mai declarat liderul MP.DIICOT va solicita Ministerului Justiției promovarea unei ordonanțe de urgență de modificare a Legii 508/2004 prin care va solicita înființarea serviciului tehnic al Direcției, având în vedere decizia CCR privind neconstituționalitatea unor reglementări privind realizarea activităților de supraveghere tehnică, potrivit unui comunicat al instituției remis, miercuri, AGERPRES.”Aceste măsuri presupun un efort bugetar de peste 20.000.000 de euro, această sumă fiind susținută la acest moment doar de sumele utilizate de alte unități specializate de parchet în același demers, sumele absolute putând fi precizate numai după un calcul judicios efectuat împreună cu specialiștii în domeniu”, potrivit comunicatului DIICOT.IGPR a informat, printr-un comunicat transmis miercuri seară AGERPRES, că urmare a deciziei CCR, pentru realizarea supravegherii tehnice în noul context legislativ se impune suplimentarea structurii organizatorice a Poliției Române cu 1.000 de posturi de ofițeri și agenți de poliție, precum și rectificarea bugetului instituției cu aproximativ 30 de milioane de euro.Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a afirmat miercuri, într-un interviu acordat AGERPRES, referindu-se la decizia CCR privind interceptările, că orice sprijin tehnic trebuie să fie acordat doar de procurori, polițiști sau companiile de telecomunicații și că, pentru a face față acestei situații, este nevoie de resurse umane și tehnice suplimentare.