24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Prevalența diabetului zaharat la populația adultă este de 11,6%, dar pericolul mare îl reprezintă prediabetul care are o prevalență de peste 16%, a declarat, marți, dr. Maria Moța, membru în Consiliul director al Asociației Europene de Diabet (EASD).”În România, din fericire, avem rezultatele studiului Predatorr încheiat în 2013 care ne arată că la populația adultă există o prevalență de 11,6% pacienți cu diabet zaharat, dar pericolul mai mare este dat de prediabet, fiind o prevalență de peste 16%. Dacă nu vom lua măsuri de prevenție, atunci cel puțin jumătate dintre acești pacienți vor avea în următorii zece ani diabet zaharat și la ei se vor adăuga și alte cazuri noi”, a spus dr. Maria Moța, la dezbaterea „Problematica diabetului în sistemul medical românesc: Importanța prevenției și educației în sănătate”.
Potrivit specialistului, complicațiile diabetului zaharat sunt extrem de severe. „Complicațiile cronice sunt teribile. Prima cauză de orbire a populației adulte, care poate lucra, este diabetul zaharat. Peste 40% dintre pacienții cu boli cronice de rinichi care intră în terapii de substituție cronică a funcției renale au diabet zaharat. Amputațiile non-traumatice sunt de zeci de ori mai frecvente la pacienții cu diabet zaharat și o serie de alte complicații, precum mortalitatea cardiovasculară, complicații care necesită îngrijirea în echipă a pacientului cu diabet”, a punctat medicul.
Ea a susținut că diabetul ar putea fi prevenit în jumătate din cazuri dacă populația ar fi instruită.
„Nu ne putem lupta nici cu industria alimentară, nici cu marile firme care produc țigări și care au tot felul de reclame. Trebuie să acționăm la nivelul populației. (…) Cred că am putea reduce creșterea diabetului masiv, cu peste 50%, intervenind pe programe de alimentație sănătoasă, facilitând diverse modalități de a efectua exercițiu fizic în funcție de preferințele fiecărei persoane, educația de a renunța la fumat, la consumul excesiv de alcool, iar în ultima vreme este tot mai evident că somnul insuficient nici sub șase ore, nici peste șapte ore nu este bun, dar e necesar”, a explicat Maria Moța.
La rândul său, președintele Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (FRDNBM), conf. dr. Ioan Andrei Vereșiu, a subliniat că, potrivit statisticilor OMS, în România mortalitatea prin diabet este înregistrată la 1%.
El a prezentat evoluția numărului de pacienți cu diabet zaharat în ultimii cinci ani. „Sunt aproape 710.000 de pacienți cu diabet zaharat, într-o creștere de 16% în cinci ani, tratați gratuit și care sunt în evidența CNAS”, a precizat Vereșiu.
„Dacă socotim acești 710.000 de pacienți la cei 440 de diabetologi activi din România (…) ar însemna că fiecare diabetolog are cam 1.600 de pacienți cu diabet în cabinetului lui, ceea ce înseamnă că în mare ar putea să acorde fiecăruia patru consultații de 15 minute pe an”, a menționat medicul.
Media costurilor directe în 2014, care înseamnă medicația strictă adresată hiperglicemiei, a fost de 1.022 de lei, a explicat Vereșiu.
El a mai susținut că doi din trei pacienți cu diabet din România au neuropatie diabetică. „Suntem printre puținele țări din Europa care ne-am numărat pacienții cu diabet zaharat pe o perioadă de cinci ani, așa că în cinci ani am asistat la o creștere cu aproape 40% a numărului de amputații efectuate la pacienți cu diabet zaharat. Avem o medie de 62 de amputații pe zi”, a punctat Vereșiu.
În context, Oana Costan, director în CNAS, a precizat că în anul 2015 cheltuielile privind diabetul au fost de 867.529.087 de lei, iar pentru anul 2016 bugetul aprobat este de 927.801.000 de lei.
