Cel mai puternic laser din Europa și al doilea laser din lume, de un petawat, a fost inaugurat marți la Institutului Național de Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației de la Măgurele. „Avem astăzi deosebita satisfacție să asistăm la finalizarea și operaționalizarea unei infrastructuri de cercetare de vârf la nivel mondial: Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laser (CETAL), o infrastructură la cel mai înalt nivel mondial. Institutul găzduiește cel mai puternic laser din Europa, al doilea laser al lumii capabil să producă pulsuri laser de un petawat cu o durată de 25 femtosecunde”, a declarat ministrul delegat pentru Învățământ Superior și Cercetare, Mihnea Costoiu. Potrivit acestuia, infrastructura CETAL este rezultatul unui proiect finanțat integral de la bugetul de stat cu 72 de milioane de lei în cadrul Programului național de cercetare-dezvoltare în perioada 2007-2013. „Este unic în Europa prin gama echipamentelor și nivelul tehnologic de ultimă oră. Constituie o etapă esențială în realizarea infrastructurii ELI—NP, mai celebrul proiect care va cuprinde două lasere de 10 petawați”, a spus ministrul. El a susținut că, odată cu inaugurarea CETAL, se vor deschide noi perspective pentru cercetări de vârf, cum ar fi aplicații în fizică, chimie, biologie, medicină, energie, știința materialelor, tehnologii ultra avansate de producție care vor avea un impact important pentru economia românească. „Chiar dacă menționăm doar uriașul potențial în domeniul accelerării de particule pentru testarea componentelor folosite în industria spațială, generarea razelor X dure pentru aplicații industriale sau protonanoterapia în medicină, se conturează o paletă spectaculoasă de direcții în care cercetarea românească va străpunge cu siguranță barierele actuale. Noua generație de cercetători din România și generațiile următoare vor avea posibilitatea să deruleze în țară proiecte de cercetare ce presupun resurse care până acum erau apanajul a doar câtorva laboratoare din SUA, Germania, Marea Britanie, Coreea de Sud. CETAL va atrage, deja a realizat aceste lucru, echipe de cercetători din străinătate, inclusiv diaspora științifică românească”, a mai declarat Costoiu.