Guvernul francez a anunțat că își va asuma responsabilitatea în parlament pentru adoptarea controversatului proiect de reformă a dreptului muncii, un pariu ce s-ar putea dovedi riscant pentru premierul Manuel Valls și miniștrii săi, care se vor confrunta joi cu o moțiune de cenzură depusă de dreapta minoritară, relatează AFP.
Manuel Valls a anunțat marți în Adunarea Națională că guvernul său va recurge la arma constituțională a asumării responsabilității pentru a trece reforma dreptului muncii, prezentată ca ultima mare reformă a mandatului președintelui socialist François Hollande, ce se va încheia în 2017.
‘Continuarea dezbaterii parlamentare riscă să reducă ambițiile proiectului de lege, să se renunțe la coerența ei, să fie abandonat compromisul pe care l-am construit și să fie oferit spectacolul dezolant al divizării și pozițiilor politicianiste’, a explicat Valls.
Conform unui articol din Constituție, dacă moțiunea de cenzură nu va fi votată, textul reformei va fi considerat adoptat de Adunarea Națională. El va fi introdus apoi în Senat, unde dreapta este majoritară, înainte de a reveni în Adunare, unde guvernul va putea recurge la același articol pentru adoptarea definitivă.
Anunțul premierului a fost imediat taxat de opoziția de dreapta, minoritară în Adunarea Națională, care a depus marți o moțiune de cenzură ce va fi dezbătută și supusă la vot joi, și în care este denunțat ‘impasul în care François Hollande a adus țara’. Comuniștii și stânga radicală s-au alăturat și ei demersului.
La rândul lor, circa 40 de deputați socialiști ‘frondeuri’, ale căror voturi sunt necesare pentru votarea proiectului, se reunesc miercuri pentru a decide ce poziție vor adopta.
Manuel Valls a declarat marți seară la postul TF1 că nu se teme că guvernul său va putea fi demis. ‘Fiecare să-și asume responsabilitățile. Dacă există deputați de stânga care vor să voteze moțiunea de cenzură a dreptei, nu au decât să o facă’, a declarat el. Pentru a fi adoptată, o moțiune de cenzură trebuie să fie votată de cel puțin 288 de deputați.
Actuala situație de criză este cea mai recentă dintr-o lungă serie declanșată de virajul social-liberal al președintelui Hollande la mijlocul mandatului, apoi de cel în materie de securitate în urma atentatelor jihadiste din noiembrie de la Paris.
Criza actuală a fost declanșată de o reformă a dreptului muncii, care vizează, potrivit guvernului, să ofere mai multă flexibilitate firmelor pentru combatarea șomajului, ajuns la nivelul de peste 10%. Reforma este însă considerată prea liberală de criticii săi de stânga, în timp ce dreapta este de părere că textul nu merge suficient de departe.
Șapte sindicate ce se opun proiectului au lansat un apel la grevă și manifestații pentru zilele de 17 și 19 mai, după demonstrațiile în serie din ultimele două luni, care au culminat cu ziua de 31 martie, când 390.000 de persoane au protestat în întreaga țară.
Contestarea a dat naștere și unei mișcări sociale inedite, care a primit denumirea ‘Nuit Debout’ și care ocupă seara Piața Republicii din centrul Parisului.
La apelul acestei mișcări, pentru care asumarea responsabilității de către guvern este o ‘insultă față de popor’, mai multe sute de persoane au protestat marți în fața Adunării Naționale, în timp ce în mai multe orașe mari au avut loc manifestații mai ales împotriva Partidului Socialist, de guvernământ, soldate cu rănirea mai multor polițiști și protestatari.