82,3% dintre tinerii medici spun că este posibil să emigreze, iar dintre ei aproape 30% susțin că vor face sigur acest lucru, se arată într-un studiu prezentat marți de Colegiul Medicilor București.
Potrivit sondajului, doar 10,6% dintre tinerii care au completat chestionarul afirmă că nu au avut niciodată o asemenea intenție.
În ceea ce privește locul de muncă, ordinea preferințelor este: „o altă țară din Uniunea Europeană”, „sistemul public din România”, pe ultimul loc clasându-se „sistemul privat din România”.
Doar o treime dintre respondenți ar dori să practice medicina în propriul cabinet medical dacă ar avea această posibilitate.
Studiul relevă că puțin peste 19% dintre respondenți și-au exprimat preferința de a profesa într-un stat din afara Uniunii Europene. Dintre cei care au consemnat preferințe pentru un loc de muncă în state non-UE, unii au precizat și statul în care și-ar dori un loc de muncă: SUA (6 menționări), Australia (4 menționări), Canada (2 menționări), Emiratele Arabe, Noua Zeelandă.
Din datele colectate reiese o prevalență a preferințelor pentru un număr de 46 de specialități medicale, dintre care pe primele locuri se situează chirurgia generală, obstetrica și ginecologia, anestezia-terapia intensivă, medicina dentară, medicina de urgență, cardiologia.
La întrebarea privind motivele care determină plecarea din țară, cele mai multe nemulțumiri sunt legate de nivelul scăzut de salarizare, condițiile materiale din unitățile medicale, orele suplimentare de muncă, lipsa de suport pentru activitățile de cercetare. De asemenea, unul dintre motivele migrației îl constituie și nevoia de recunoaștere și afirmare profesională.
92,5% dintre respondenții la chestionar spun că beneficiază de ajutor din partea părinților sau a rudelor. Dintre cei 640 de respondenți care declară că beneficiază de ajutor din partea părinților/ rudelor 499 depind în mod exclusiv de acest ajutor, neavând și altă sursă de venit. La polul opus, doar 27 dintre participanții la studiu se declară total independenți financiar.
Același studiu mai arată că tinerii care studiază medicina (la nivel de facultate sau rezidențiat) își doresc în primul rând o salarizare mai bună.
Potrivit acestora, salariile ar trebui să fie corespunzătoare volumului mare de muncă, stresului și sacrificiilor pe care le fac medicii în ceea ce privește viața personală, afectată de programul de serviciu și de nevoia de pregătire continuă.
„Gărzile, stresul, riscurile de sănătate asociate profesiei, impactul emoțional al bolii îi afectează pe cei care lucrează în domeniu. Acest efort nu este recunoscut de societate, care nu acordă respectul cuvenit medicilor, consideră tinerii care studiază medicina. Ca să rămână în țară, tinerii solicită în primul rând venituri care să le permită independența financiară încă de la nivelul intrării în rezidențiat. Adică, de la o vârstă la care colegii lor care au ales alte profesii pot să-și susțină material familiile, ceea ce nu este cazul în Medicină. Pe locul al doilea se află modernizarea și dotarea unităților sanitare. Tinerii doresc condiții adecvate pentru obținerea de performanțe profesionale și cer mai multe locuri de pregătire în rezidențiat. De asemenea, doresc respect și încredere din partea societății civile, eliminarea corupției și creșterea finanțării în Sănătate”, arată sondajul care a fost efectuat online, în perioada 9 noiembrie 2015 — 13 decembrie 2015.
Respondenții au completat 712 chestionare, dintre care au fost validate 692. Unele întrebări au avut răspuns prestabilit, altele au fost cu răspuns deschis, existând de asemenea și posibilitatea, în cazul unor întrebări, de a opta pentru răspunsuri multiple.
51,4% dintre participanții la sondaj au domiciliul declarat în București. 76,1% dintre respondenți sunt de gen feminin. 73% dintre respondenți au vârste între 18 și 25 de ani, iar 21,5% între 26 și 30 de ani. Peste 80% dintre participanții la sondaj au declarat că în ultimul an de studiu au avut medii între 8,01 și 10,00.
Potrivit datelor Colegiului Medicilor din România, anual intră în sistem 3.000 de medici și îl părăsesc aproximativ 3.500 (prin migrație, pensionare sau deces).