Căpușele pot cauza apariția bolii Lyme, o afecțiune gravă care afectează întregul organism. Din cauza simptomelor care nu sunt specifice – manifestări pseudogripale, oboseală accentuată, dureri de cap și articulare, tulburări de somn-, boala Lyme (borelioza) nu este ușor de depistat și poate fi confundată cu alte afecțiuni.

„Simptomul distinctiv este o pată de dimensiuni mari pe piele, în locul înțepăturii de căpușă, un eritem migrator pe baza căruia medicul poate da un prim diagnostic al bolii în primul stadiu al infecției. În cazul în care se depistează o căpușă pe corp, medicii recomandă scoaterea cât mai rapidă a insectei cu ajutorul unei pense, fără a se aștepta detașarea spontană. Dacă nu poate scoate singur căpușa, pacientul trebuie să ajungă de urgență la medicul de familie sau la camera de gardă a unui spital pentru extragerea ei. Medicul infecționist este cel care stabilește profilaxia. În prima etapă diagnosticul este clinic, prin observarea eritemului migrator (pată de mari dimensiuni). Testarea serologică se face numai după minim 4 săptămâni de la mușcătura căpușei, din cauză că anticorpii apar tardive, boala Lyme fiind o afecțiune care se manifestă la aproximativ o lună după mușcătura infectantă.”, explică dr. Simin-Aysel Florescu, medic primar boli infecțioase, directorul medical al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș” într-un comunicat de presă.

În ceea ce privește speciile locale de țânțari, acestea pot răspândi la rândul lor o serie de virusuri, printre care ar fi West Nile, virusul responsabil de declanșarea meningoencefalitei acute – netratată prompt şi adecvat, aceasta poate provoca decesul.

Potrivit dr. Simin-Aysel Florescu, în cazul înțepăturilor de țânțari, nu există efecte imediate vizibile care ar trebui să ne trimită la medic, se mai precizează în comunicat.

Virusul Zika are ca vector de transmitere țânțarul din specia Aedes Albopictus sau țânțarul-tigru, a cărui înțepătură nu prezintă deosebiri medicale semnificative din punct de vedere al aspectului înțepăturii.

„Înțepăturile de țânțar ca atare nu implică acordarea unui ajutor de urgență, dar bolile care se pot declanșa după câteva săptămâni de incubație, precum meningoencefalita cu virus West Nile, necesită spitalizare în clinicile de boli infecțioase. Medicii nu pot realiza o profilaxie a bolilor virale posibil transmise prin țânțari. (…) Deși țânțarul-tigru este prezent în România fiind adaptat mediului urban, virusul Zika nu se regăsește în acest moment în țara noastră ca transmitere locală. Spre deosebire de alte specii, țânțarul-tigru înțeapă destul de agresiv în timpul zilei, însă nu există deosebiri medicale semnificative față de speciile autohtone de țânțari din punct de vedere al aspectului înțepăturii.”, a declarat Dr. Simin-Aysel Florescu.

Pentru a evita înțepăturile de căpușe sau țânțari, specialistul recomandă evitarea expunerii în spații deschise, cu multă vegetație sau utiliziarea de îmbrăcăminte deschisă la culoare ți care să acopere cât mai bine suprafața pielii.

„Evitarea contactului cu căpușele presupune în primul rând evitarea spațiilor deschise, cu vegetație abundentă. Dacă totuși expunerea în mediul exterior este necesară, evitarea mușcăturilor de căpușă se poate efectua prin câteva mijloace simple printre care: purtarea de haine de culoare deschisă cu mâneci lungi, pantaloni lungi, șosete și încălțăminte închisă (nu sandale), și eventual utilizarea de produse care țin căpușele la distanță dacă se preconizează o expunere majoră (expediții, păduri, etc.). (…) Utilizarea de produse insecticide (spray, pastile sau lichid cu aparate electrice, spirale outdoor) împotriva țânțarilor în încăperi sau spații deschise are, de asemenea, un rol major de prevenire a înțepăturilor”, a mai adăugat Dr. Simin-Aysel Florescu.