UNJR a transmis o scrisoare preşedintelui României în care solicită clarificări despre implicarea SRI în numirile din Justiţie, după ce, la data de 29 iulie, Klaus Iohannis a precizat declaraţiile celor care pun sub semnul întrebării funcţionalitatea statului de drept sunt lipsite de credibilitate.
„Uniunea Naţională a Judecătorilor din România i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să clarifice public în baza cărei legi Serviciul Român de Informaţii face verificări prealabile numirilor politice sau candidaţilor pentru funcţiile de conducere în sistemul judiciar, atât de la parchete, cât şi de la instanţe, inclusiv în cazul candidaţilor pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, transmite uniunea printr-un comunicat de presă.
Solicitarea vine în contextul în care la data de 29 iulie, Klaus Iohannis a transmis un punct de vedere instituţiilor de presă în care a afirmat că „statul de drept este funcţional” în România iar declaraţiile celor care pun sub semnul întrebării acest lucru „sunt lipsite de credibilitate”, deoarece sunt făcute de „persoane puse sub învinuire sau trimise în judecată”.
„Exact genul acesta de răspuns, care discreditează orice critici, în loc să răspundă obiectiv şi motivat la acestea, arată ca statul de drept în România nu e funcţional la parametrii democratici”, susţin judecătorii, precizând că „statul de drept este statul în care nu doar cetăţenii, ci şi instituţiile statului se supun legii. Mai mult, într-un stat de drept funcţional, cei care conduc instituţiile sunt obligaţi să dea socoteală în faţa oricărui cetăţean cu privire la activitatea lor, să răspundă oricăror critici formulate şi să verifice orice posibile abateri de la lege”.
Judecătorii susţin că „rolul constituţional al preşedintelui este de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice”.
„Spunând că sunteţi încrezător în ceea ce fac instituţiile, fără să fi făcut o verificare prealabilă a reclamaţiilor primite, oferiţi încă o dovadă că statul de drept nu funcţionează în România în parametrii necesari”, au spus judecătorii în scrisoare.
„Un stat în care serviciile secrete sunt implicate în numirile în funcţii publice şi în justiţie nu poate fi considerat stat de drept, cu atât mai mult stat de drept funcţional”, şi-au concluzionat scrisoarea judecătorii.