Minoritățile din România trăiesc în pace și înțelegere, iar dialogul interetnic ar trebui intensificat mai ales în plan cultural a fost principala concluzie a dezbaterii „Dialogul interetnic din România contemporană”, organizată de Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, în cadrul festivalului ProEtnica, care se desfășoară la Sighișoara.

Minoritățile din România beneficiază în țara noastră de finanțare, iar în acest an, actualul Guvern „s-a ținut de cuvânt și a respectat obligațiile asumate de fostul guvern”, a declarat președintele Federației Comunităților Evreiești din România, deputatul Aurel Vainer.

„Identitatea națională este o carte de identitate. Fiecare minoritate avem o identitate proprie. Dreptul de reprezentare în Parlament îl au numai minoritățile recunoscute, care au adus o contribuție pe termen lung la dezvoltarea României. Identitatea națională poate fi definită prin nașterea noastră, prin prezența în România, prin elementele de tradiție, cultură și artă. (…) Religia este un element de identitate foarte important. Noi, în România, avem relații excelente. Nu există diferende între musulmani, evrei, care sunt mozaici, ortodocși și așa mai departe. Mai mult, anul ăsta am organizat un mare eveniment — Podurile toleranței — sub patronajul președintelui Klaus Iohannis, care a fost o mare reușită, pentru că anul acesta și-a dezvoltat participarea: au fost romii și tătarii. (…) Indiferent de anii pe care i-am trăit, ne-am purtat identitatea națională. Religia a fost o permanență a identității naționale și ne-a ajutat foarte mult să ne păstrăm această identitate și să rămânem evrei”, a subliniat Aurel Vainer.

Potrivit acestuia, ProEtnica reprezintă cea mai bună dovadă a bunului dialog și înțelegerii între minoritățile din România. „Suntem prezenți mereu la ProEtnica, să arătăm ce am fost și ce suntem”, a adăugat deputatul.

Aurel Vainer a subliniat istoria veche, „bogată și complexă”, a prezenței evreilor din România și a prezentat pe larg evoluția acesteia.

„Avem o istorie veche în România. Sunt discuții dacă de pe timpul romanilor sau dacilor. Există cercetări istorice care arată prezența militarilor evrei, atunci mercenari, în trupele lui Decebal. Mai târziu, în Imperiul Roman, erau acele legiuni în care erau destul de mulți iudei. De fapt, vorbim de o prezență de altă natură decât militară, în special în secolele XV, XVI, cu vârf masiv în secolul XIX. (…) În România, evreii care nu aveau cetățenie română decât începând cu 1923, au dat multe jertfe pe câmpurile de luptă ale României — Războiul de Independență, războiul din 1913, Primul Război Mondial. Sunt niște contribuții reale, nu doar la economia țării, la apărarea țării. (…) Evreii și nemții au fost printre primii care au salutat nașterea României Mari. Au continuat lucruri nu frumoase în dezvoltarea antisemitismului, cu câteva progromuri. Dar, cert este că evreii au avut și o viață foarte frumoasă, dar și suferință în România. Și, chiar dacă au plecat, de câte ori au avut posiblitatea și-au păstrat în suflete și în inimi România”, a afirmat președintele FCER.

Și prezența comunității tătare în Dobrogea este una foarte veche, a subliniat reprezentantul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Amet Aledin, șeful Departamentului pentru Relații Interetnice.

El a reamintit că la 13 decembrie 1917 — Ziua etniei tătare — parlamentul tătarilor crimeeni a proclamat Republica Populară Crimeea și a aprobat Constituția. Tătarii care s-au stabilit în România, în urmă cu mai bine de 800 de ani, sunt originari din Crimeea.

„Tătarii nu au fost numai barbari, au trăit o cultură extrem de importantă. (…) Pentru comunitatea tătară și turcă, religia a însemnat pilonul de rezistență în a ne păstra identitatea. Religia ne-a salvat pe noi ca și identitate etnică. Dacă nu aveam această existență pașnică din punct de vedere religios, noi pieream din punct de vedere etnic”, a susținut Amet Aledin.

Președintele Uniunii Elene din România, deputatul Dragoș Zisopol, consideră că elaborarea unei strategii trebuie să țină cont și de structura culturală a membrilor unei organizații și a subliniat că face echipă foarte bună cu colegii din Parlament care sunt reprezentanți ai minorităților naționale.

„Cred și am crezut întotdeauna în esența educației, dar nu numai. Aș merge la comunicarea verbală și non verbală. Eu vreau să cred că depindem foarte mult de tipul culturii. (…) Cred că, pentru a putea vorbi despre noțiunea de interetnic, trebuie să subliniem faptul că fiecare dintre organizațiile noastre avem un profil cultural. Lucrurile sunt foarte clare. Dialog înseamnă relații interumane, interculturale, inter-religioase, care pot merge până la multe, state, companii. (…) Toate acestea presupun interferențe ale unor culturi diferite. În același context, cred că putem vorbi despre profilul cultural al fiecărei etnii în parte. (…) În ceea ce mă privește, cultura este vârful de lance al existenței noastre și aici trebuie lucrat foarte mult”, a subliniat Dragoș Zisopol.

El a menționat că forța poporului grec a constat și va consta întotdeauna în credință. „Deși li s-a interzis în istorie semnul crucii, grecii au avut la ei întotdeauna semnul crucii. Dansul este pentru greci ca Tatăl Nostru, pentru că, dacă la Meteora s-a păstrat semnul crucii mai ușor decât în altă parte, dacă la Muntele Athos niciodată creștinătatea nu a încetat să existe, dansul este cel care a păstrat semnul crucii. În broderia costumelor tradiționale, în acel ilic există alfa și omega care apare de trei ori, există în broderie semnul crucii. Nimeni nu a știut că grecii au purtat mereu cu ei semnul Crucii. În momentul în care întindeau mâinile și dansau — și vedeți în Zorba Grecul — grecii formau semnul crucii”, a arătat deputatul Uniunii Elene.

Reprezentant al slovacilor și cehilor în Parlamentul, deputatul Adrian Merka a afirmat că România este un exemplu, la momentul actual, pentru tot ce înseamnă Europa.

„Sunt mulți care se miră cum putem să trăim liberi, cum putem să ne exprimăm și cum în România există atât de mare diversitate. Dar nu știm care este viitorul. (…) Lupta noastră acum este cu timpul. Guvernul României, din ’90 și până acum, ne-a sprijinit și sper să ne sprijine în continuare. Prin stabilitatea minorităților din România există și stabilitate națională. (…) Asimilarea care există acum nu este una forțată, ne-o asumăm, familiile mixte. Lupta aceasta n-o mai putem opri, dar depinde de noi în această luptă, de dvs., ca să putem să arătăm ceva generațiilor tinere. Nu cred că noi vom mai putea arăta ceea ce înseamnă o familie unită așa cum se făcea pe vremuri”, a spus Merka.

Deputatul și-a amintit de prima întrebare primită de la un jurnalist atunci când a intrat în Parlament și anume dacă minorităților din România democrația „le-a făcut un bine”. „Ne-a ajutat? N-am înțeles prima dată ce vrea să spună această întrebare. Acum, dacă încerc să defalc pe etape ale comunității cehe și slovace din România, adevărul este undeva la mijloc”, a adăugat el.