Rolul și atribuțiile președintelui României

Potrivit Constituției din 2003, Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate (Articolul 80). Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Mandatul Președintelui României este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului. Articolul referitor la durata mandatului președintelui țării (Art.83) a fost unul dintre cele care au suferit modificări în Constituția din 2003 față de Constituția din 1991 (prima Constituție de după Revoluția din decembrie 1989), în aceasta din urmă fiind prevăzut un mandat de patru ani. Nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate, care pot fi și succesive, potrivit Articolului 81 din Constituție. În timpul mandatului, Președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată. Revenind la alegerea președintelui, potrivit Constituției este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale, iar în cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. În al doilea tur de scrutin este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi. Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat de Curtea Constituțională, după cum prevede articolul 82 din Constituție. Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Potrivit Articolului 85 din Constituție, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, Președintele revocă și numește, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Președintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită. De asemenea, Președintele României poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea primului-ministru, în alte situații. Președintele României prezidează ședințele Guvernului la care participă. Președintele României promulgă legile adoptate de Parlament. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de promulgare, președintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. Potrivit Articolului 88, Președintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii. După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Potrivit Articolului 89 al Constituției, Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență. Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național. Atribuțiile Președintelui României în domeniul politicii externe sunt prevăzute în Articolul 91 al Constituției. Astfel, Președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate și acorduri internaționale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. De asemenea, Președintele, la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Președintele României are o serie de atribuții și în domeniul Apărării. El este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Președintele României poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau generală a forțelor armate. În ceea ce privește măsurile excepționale, conform Articolului 93 al Constituției, Președintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgență în întreaga țară ori în unele unități administrativ-teritoriale și solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. Alte atribuții ale Președintelui României sunt, potrivit Articolului 94, următoarele: conferă decorații și titluri de onoare; acordă gradele de mareșal, de general și de amiral; numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege; acordă grațierea individuală. În exercitarea atribuțiilor sale, Președintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistența decretului.