O bulibășeală mai mare decât aceea întâlnită pe teritoriul celei de-a treia puteri a statului de drept, puterea judecătorească, nu s-a mai întâlnit vreodată, din timpuri imemoriale, căci această putere ar fi trebuit să asigure respectul față de lege, supremația acesteia și, nu în ultimul rând, protecția asiguratorie a garanției că nimeni nu este mai presus de lege, toți suntem egali în fața legii. Acest deziderat ar fi trebuit împlinit și nu ceea ce se întâmplă în viața de zi cu zi.
Episoadele referitoare la implicarea structurilor profesionale din cadrul magistraturii, în care acuzatorii au devenit magistrații însăși, bulversați de ceea ce se întâmplă cu ei, la locul lor de muncă, în sălile de judecată, au dat prilejul unor dezbateri tensionate, pline de acuze greu de imaginat într-o lume în care hoții și criminalii sunt prinși și condamnați de puterea judecătorească, slujită cu demnitate și respect de auxiliarii ei, poliția și procuratura.
Ministrul Justiției, Raluca Prună, cel care are în administrare Justiția și Ministerul Public (procuratura) se simte revoltată de acest protest nemaivăzut și nemaiîntâlnit în România postdecembristă.
Doamna ministru, cu o nonșalanță de prunc neînțărcat, vrea să ia taurul de coarne și să contraatace pe puncte revolta judecătorilor. „Câteva cuvinte despre protestele în magistratură. Nu e limba ”tehnocrată” cea în care scriu, ci a responsabilității, plus a bunului simț (common sense) și a unei expertize în materie pe care nu o împart cu niciun politician vocal de azi. Memorandumul este în genere o repetiție a unor probleme recurente. De 20 ani încoace: în 2000 eram aproape singură când mă ocupam de subiect. Mă bucur că acum avem un număr oarecum decent de magistrați tăcuți atunci… Vremuri grele până în 2004, nu pentru orice…”
Și tot doamna ministru nu vrea să abandoneze subiectul fără ca să-și spună of-ul până la capăt: ”Aș fi dorit să se fi vorbit transparent în Memorandum despre venituri salariale: care includ pentru toată magistratura și grefieri chirii sine die (600 euro lunar în București, de exemplu). Chiar și pentru magistrați pensionari acum trecuți în avocatură — never mind venitul din avocatură. Sau despre pensii de 1 miliard de lei vechi pe lună, pe o scăpare a legii. Sau despre diurna de 2% pe zi pentru toți cei detașați din altă localitate (inclusiv membrii CSM). Toate acestea sunt posibile pe temeiul forțării unor legi neriguros redactate. Care nu sunt impecabile, recunosc. Vezi toate guvernele până la acesta”.
Războiul deschis al ministrului Raluca Prună cu oamenii din sistem vine să amplifice diferențele de caracter. Un prim rezultat ar putea fi reținut ,nevoia de modificări legislative, în așa fel încât să nu mai fie posibilă telenovela din Craiova, cu subiectul principal primarul Craiovenei Olguța Vasilescu.
„Am sperat in judecători corecţi și s-a făcut dreptate! Nu ştiu câți dintre voi aţi crezut atunci când spuneam ca dosarul s-a instrumentat ilegal de la un cap la altul, cu scopul clar de a mă scoate din cursa electorala, în plina campanie. Va mulţumesc celor care aţi crezut in mine și m-aţi susţinut în cea mai grea perioada din viaţa mea”!, începe să prindă glas liniștit primarul Craiovei ,Olugța Vasilescu.
Tribunalul Bucureşti a stabilit că procurorii DNA au încălcat, pe parcursul anchetei, dreptul la apărare al Liei Olguţa Vasilescu în dosarul de corupţie şi a constatat nulitatea relativă a actelor de urmărire penală. Anchetatorii trebuie să decidă dacă menţin dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei. Decizia Tribunalului Bucureşti poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti.
În plus, Tribunalul Bucureşti a exclus actele de urmărire penală „efectuate de ofiţerii de poliţie judiciară fără a avea delegarea procurorului de caz”. Este vorba despre declaraţiile martorilor Constantin Selavartea, Ion Vlăsceanu Ion, Gabriela Miereanu Gabriela, precum şi de denunţul formulat de Ionuţ Cosmin Pârvulescu, pe 7 martie 2016.
Instanţa a exclus şi proba constând în interceptarea convorbirii ambientale dintre Ion Vlăsceanu Ion şi Ionuţ Pârvulescu Ionuţ, din 19 februarie, „aceasta fiind obţinută în mod nelegal”.
Între timp este descoperit dezmăţul pe bani public de la Ministerul de Interne unde Gabriel Oprea a reușit să continue cutumele predecesorilor săi, în ceea ce privește banii cheltuiți pe tot felul de ” bunuri care nu au nicio legătură cu interesul general de maximă importanţă pentru care au fost alocate fondurile operative (căsuţe de păpuşi cu nisipar şi tobogan, în valoare de 7.000 lei, cărţi de joc, darts cu săgeţi, arcuri de tir, plase de tir, ingi de volei în valoare de circa 4.000 lei, bandă de alergare, în valoare de circa 12.000 lei, cuptor electric, în valoare de circa 17.000 lei, stilouri în valoare de 13.000 lei, uniforme de chestor, pavele, cărţi în ediţii de lux, legate în piele, pe comandă, mese festive ale ofiţerilor ne operativi ai DIPI”, precizează procurorii”.
O lume măruntă a dreptății și a nedreptății care, în medie, ne dă voie să sperăm că suntem pe drumul cel bun, dar care în realitate ne arată de parcă am fi fost priviți printr-un binoclu întors, regăsindu-ne la mii de ani lumină, chiar dacă o simplă întindere de mână înspre noi ar face posibil, dacă nu ștrangularea, atunci cel puțin aranjarea nodului de la cravată.
ADI CRISTI