„Ce mă mâhneşte profund este că nu s-a înţeles că prin alocarea în acest mod a 4.85 miliarde pentru aceste majorări, care conţin mai puţin vizibil şi anumite creşteri cu dedicaţie, complet inechitabile, se omoară probabil primii 1-2 ani de posibilă aplicare serioasă a legii salarizării unitare. Categoriile care vor rămâne pe margine, cum ar fi administraţia locală, soldaţii din armată, personalul din cultură, vor mai avea de aşteptat. Probabil că mulţi vor sări să spună că o să văd eu cum se vor mări şi aceste salarii şi că sunt bani pentru toate. Dar lucrurile nu stau chiar aşa. Resursele bugetare sunt limitate, iar alegerea de alocare este condiţionată de o minimă responsabilitate. Ceva o să crape dacă tragi de buget mai mult decât poate duce – fie tai investiţii, fie nu respecţi tăierile de taxe, fie creşti fiscalitatea pentru a aduce noi resurse”, a scris, pe pagina sa de Facebook, ministrul Muncii.

Dragoş Pîslaru transmite că majorările salariale vor fi, foarte probabil, suportate de către alte categorii de bugetari sau de către populaţie, în general.

„În finanţele publice nu există magicieni, există reguli şi echilibre cu care nu te poţi juca fără profesionism. «Greşeala» noastră ca tehnocraţi a fost aceea că nu am înţeles politic această perioadă de administrare a ţării care avea miză electorală. Am ratat un principiu clar de campanie – în campanie «se dau» lucruri, nu se «ajustează» sau se «reformează». (…) În concluzie, cei care se bucură pe termen scurt de victoria politică obţinută pe salarizare, să se bucure. Este o victorie legitimă şi care arată funcţionarea democraţiei. Dar, din păcate, în scurt timp se va vedea că cineva va suporta notă de plata, fie alte categorii de bugetari, fie noi toţi ca şi contribuabili. Aş vrea să nu fie lucrurile aşa, dar eu nu îndrăznesc să cred de dragul de a crede. Eu am învăţat că asumarea individuală a adevărului, dureroasă uneori, este mai importantă decât credinţă halucinogenă. Iar cine râde azi, să îşi aducă aminte de trecut şi să se uite cu grijă la ziua de mâine”, a mai transmis ministrul Muncii.

Majorările salariale din Educaţie şi Sănătate sunt constituţionale, a decis miercuri Curtea Constituţională a României, după ce legea de aprobare a OUG 20, adoptată în Parlament, a fost atacată atât de Guvernul României, cât şi de PNL, pe motiv că rapoarte au fost depuse târziu.

Premierul Dacian Cioloş a declarat în luna noiembrie că acţiunea priveşte legea şi nu ordonanţa în sine.

Comisiile reunite de buget şi muncă din Camera Deputaţilor au aprobat majorarea cu 15% a salariilor de bază din învăţământ începând cu 1 ianuarie 2017, amendamentul fiind votat de către parlamentarii PSD şi UDMR, liberalii absentând. Totodată, deputaţii din comisiile menţionate au mai aprobat şi plata sporurilor pentru personalul medical la nivelul anului 2016, nu 2009 cum era până acum, precum şi majorarea cu 25% a salariului de bază de încadrare de care beneficiază personalul din aparatul propriu al CNAS.

Ei au introdus în lege şi alte categorii de beneficiari. Astfel, în sistemul gradaţiilor de merit va fi inclus, alături de personalul didactic de predare, şi personalul de predare şi cercetare din universităţi, cel auxiliar din învăţământ şi asimilat acestuia, în care este inclus şi personalul din Bibliotecile Centrale Universitare, în urma unui amendament propus de preşedintele Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater”, Anton Hadăr.